Această sărbătoare este cunoscută în popor sub numele de Sfânta Maria Mică, spre deosebire de Adormirea Maicii Domnului, care poartă denumirea de Sfânta Maria Mare. Este prima sărbătoare cu cruce roșie din noul an bisericesc, an care începe pe 1 septembrie.
Sfinții Părinți au rânduit ca această sărbătoare să fie prăznuită pe 8 septembrie, pentru că 8 este cifra veșniciei, a vieții veșnice. Această zi ne amintește și de faptul că noi suntem chemați să intrăm în Împărăția cea veșnică a iubirii Tatălui, Fiului și Sfântului Duh.
Maica Domnului s-a născut din părinții Ioachim Eliachim (Luca 11, 23) și Ana, care locuiau în orășelul Nazaret din Galileea, fiind înaintați în vârstă. Ioachim provenea din casa lui David și Ana din cea a lui Aaron, așadar erau de neam împărătesc și preoțesc. Dar acest lucru nu le aducea bucurie, pentru că în trecut, cei care erau lipsiți de copii, erau socotiți că fiind lipsiți de binecuvântarea dumnezeiască. Şi din acest motiv erau ocărâți de oameni. Din Sfânta Scriptură rezulta că Sfânta Fecioară era din neamul lui David (Pst. 131, 11 ; Matei 21, 9; Luca 1, 32; Romani 1, 3 etc).
Însă Dumnezeu a ascultat rugăciunea lor și le-a dăruit-o pe cea care avea să devină sălașul lui Hristos. Dacă Fiul lui Dumnezeu Şi-a ales drept mamă pe cea mai bună dintre noi, e de ajuns să înțelegem în ce curăție au trăit părinții ei de s-au învrednicit de un asemenea dar.
Amintim că părinții Ioachim și Ana făgăduiseră lui Dumnezeu că dacă vor avea un copil îl vor închina Domnului. Din acest motiv, Maica Domnului a fost dusă la Templul din Ierusalim la vârsta de 3 ani, devenind și ea un templu viu al Domnului.
Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului este prezentă și la copții egipteni și la iacobiții sirieni, despărțiți de Biserica Ortodoxă după Sinodul al patrulea ecumenic. Ținând seama de acest lucru, putem spune că sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului s-a statornicit între Sinodul III ecumenic (431) și Sinodul IV ecumenic (451).
Maica Domnului este puntea de legătură dintre dumnezeire și omenesc. În trupul ei s-a unit pentru totdeauna Dumnezeu cu omul, duhul cu materia.
Preot Olivian SANDU
