Președintele Ligii Sindicatelor din Învățământ (LSI) din Botoșani, profesorul Liviu Axinte, a ridicat o serie de probleme în legătură cu procesul de titularizare în învățământul românesc, subliniind nevoia unor reforme care să asigure stabilitatea posturilor și condiții mai favorabile pentru angajați.
Sindicalistul a punctat faptul că titularizarea se realizează în funcție de viabilitatea posturilor scoase la concurs, pe care o stabilesc Inspectoratul Școlar Județean și conducerile unităților de învățământ. El atrage atenția că numeroase cadre didactice nu pot deveni titulari la catedră, deşi promovează examenul, din cauză că lipsește coordonarea interinstituțională.
„Trebuie o viabilitate de cel puțin patru ani pentru a fi un om angajat pe perioadă nedeterminată pe acel post. Astea sunt prevederile legale. Pe de altă parte, nici nu putem angaja colegi pe perioadă nedeterminată pentru ca într-un an sau doi să-i dăm afară. Aici este problema stabilirii viabilității postului pe o durată de cel puțin patru ani. Faptul că posturile vacante cu viabilitate de cel puțin patru ani nu sunt titularizabile face ca o parte dintre colegi nici măcar să nu participe la concurs. Și poate chiar dintre cei mai buni”, a arătat Liviu Axinte.
De ce numărul posturilor titularizabile scade în fiecare an
El susține că astfel de probleme apar pe fondul modificării legislației, dar și dintr-o dezbinare a unităților de învățământ. „Inspectoratul Școlar putea să cupleze două școli care cereau jumătate de normă și să creeze un post titularizabil. Acesta este efectul descentralizării. Dar dacă salariile în învățământ sunt asigurate de Minister și totul este centralizat, de ce să am această decizie descentralizată a vacantării posturilor, când eu aș putea să scot din două școli care scot câte 9 ore fiecare, să scot un post pe care să îl fac titularizabil? Teoretic, lucrul acesta se poate întâmpla și acum, dacă cele două școli ar vacanta împreună, prin deciziile consiliilor de administrație, dar școlile nu fac lucrul acesta, nu se cuplează, nu mai fac consorții școlare”, a explicat președintele LSI Botoșani.
Sindicalistul din învățământ a evidențiat și impactul demografiei asupra numărului de posturi titularizabile, subliniind situația din județul Botoșani, unde scăderea populației școlare a determinat reduceri semnificative de posturi.
„Se pune problema demografiei, ce se întâmplă acum cu populația școlară, care este în scădere. În România, dar mai ales în județe precum Botoșani. Sunt județe în țară unde există populație școlară numeroasă, în creștere, cum sunt Ilfov și Iași. Dar la Botoșani, în fiecare an au loc reduceri ale numărului de posturi în învățământ, toate datorită scăderii populației școlare. Avem comune care la un moment dat aveau patru clase I, acum au una sau două clase pe toată comuna, deci acolo clar că două posturi de învățător au dispărut. Și pe fondul acesta al evoluției demografice, scade și numărul posturilor care pot fi titularizabile și pe care putem fixa oameni pe perioadă nedeterminată”, a subliniat Liviu Axinte.
Posturile de suplinitori ar trebui să fuzioneze
Axinte consideră că regulile de angajare ar trebui să se alinieze practicilor din mediul privat, unde posturile vacante sunt scoase la concurs pentru angajare pe perioadă nedeterminată. Astfel, ar fi create condiții de stabilitate pentru profesori și s-ar elimina restricțiile actuale impuse de statutul de suplinitor, inclusiv dificultatea de a accesa credite bancare.
„În opinia mea, nu este corect să se repete examenul de titularizare pentru cei care l-au promovat. Regula angajării ar trebuie să fie cea de a angaja un om pe perioadă nedeterminată, așa cum o firmă scoate la concurs un post vacant pe perioadă nedeterminată. Colegii care sunt angajați pe perioadă determinată au foarte multe restricții, de exemplu nu pot accesa un credit bancar. Sunt multe dezavantaje pe care ți le oferă statutul acesta de suplinitor. Pe când beneficiind de un contract de muncă pe perioadă nedeterminată, ai putea cel puțin să te angajezi într-un credit, să-ți cumperi un apartament sau altceva. Dar asta este legislația la momentul acesta”, a mai arătat liderul LSI.
Cum pot suplinitorii să își păstreze catedrele
Soluțiile propuse de Liviu Axinte vizează implementarea unor rezerve de posturi sau posibilitatea ca profesorii suplinitori să solicite prelungirea contractului pe anumite perioade, în funcție de viabilitatea postului. Aceasta ar permite profesorilor să își planifice mai bine carierele și să își asigure stabilitatea financiară pe termen mai lung.
„O soluție ar fi și crearea unor rezerve. Dar o soluție este și ca profesorul suplinitor să ceară conducerii școlii unde lucrează să scoată în anul următor postul spre titularizare sau poate cere continuitate în activitate. Poate beneficia încă doi ani de o prelungire a contractului, dar prelungirea va fi anuală. Există posibilitatea ca ulterior să ceară modificarea contractului de un an într-o durată egală cu viabilitatea postului. Durata se poate prelungi chiar cu 10 ani, chiar până iese la pensie de pe acel post. Numai că durata în acest caz nu este una nedeterminată”, a conchis Liviu Axinte.
Titularizarea este examenul prin care cadrele didactice pot fi angajate pe perioadă nedeterminată într-o unitate de învățământ preuniversitar. Pentru a se titulariza, candidații trebuie să obțină minimum nota 7 la proba scrisă, cât și la inspecția din clasă. Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidații trebuie să obțină minimum nota 5. În acest an, pe fondul grevei generale din educație, mai bine de jumătate dintre profesori au susținut examenul de titularizare fără inspecție la clasă.
