Ieri a apărut primul scurtcircuit major între PSD și PNL, după ce Ciolacu a refuzat să-l numească pe liberalul Mircea Abrudean secretar general al Guvernului.
Liderul PSD Marcel Ciolacu i-a cerut lui Ciucă să-i livreze alt om pentru şefia Secretariatului General al Guvernului, în locul lui Mircea Abrudean. Susținut puternic de Emil Boc, liberalul clujean Mircea Abrudean era nominalizat pentru funcția de secretar general al guvernului, după învestirea cabinetului Ciolacu, însă social-democrații se opun ca acesta să fie numit în funcție. Marcel Ciolacu a motivat că postul nu ar fi compatibil cu Abrudean, care nu ar avea certificat pentru informaţii clasificate, în timp ce liberalii au replicat că Abrudean e calificat să lucreze nu doar cu secrete naţionale, cu şi cu secrete NATO.
Care este miza
Una dintre atribuțiile extrem de importante ale noului secretar general al guvernului este propunerea, către premier, a candidaților la șefia AMEPIP, o super-agenție de control absolut asupra tuturor companiilor cu capital de stat. Aceasta e una dintre mizele implicite ale scurtcircuitului dintre PSD și PNL.
Liderii PNL s-au adunat în ședință ieri la ora 08.00 dimineața pentru a discuta inclusiv despre situația creată de refuzul premierului Ciolacu de a lucra cu Mircea Abrudean.
Agenția AMEPIP va fi sub controlul premierului și al secretarului general al guvernului. În acest moment, postul de secretar general al guvernului revine PNL.
Legea de înființare a AMEPIP prevede clar că „preşedintele şi vicepreşedinţii sunt numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea secretarului general al Guvernului”.
Proiectul de lege pentru înființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost adoptat de Parlament în luna mai, dar nu a intrat încă în vigoare pentru că a fost atacat de USR la Curtea Constituțională.
Proiectul legii a fost adoptat de guvernul Ciucă în decembrie 2022 și trimis în Parlament. La acel moment, nici premierul Ciucă și nici alți lideri PNL nu au avut obiecții. Ulterior, liberalii s-au revoltat față de proiect, dar el a trecut de Parlament.
Super-agenţia
Pe scurt, proiectul de lege înființează o super-agenție (AMEPIP) care va pune sub controlul premierului și al secretarului general absolut toate companii și regiile autonome cu capital de stat: firme controlate de ministere, primării, consilii județene și agenții de dezvoltări intra-comunitară (ADI).
Controlul AMEPIP asupra acestor companii va fi absolut, după cum arată mai multe articole din proiect. De exemplu, un articol din proiect arată cât de ușor vor putea fi dați afară administratorii unei companii cu capital de stat, chiar dacă sunt numiți pe mandate de patru ani, doar pe motiv că nu își îndeplinesc indicatori-cheie de performanță, stabiliți de altfel chiar de conducerea AMEPIP, subordonată guvernului: „În situația în care indicatorii cheie de performanță nu sunt refăcuți la nivelul minim aprobat, AMEPIP transmite autorității publice tutelare măsura revocării administratorilor numiți și reluarea procedurii de selecție, cu informarea Guvernului în acest sens”
Parlamentarii PNL s-au revoltat când proiectul a ajuns în Camera Deputaților și au însărcinat-o pe Cristina Trăilă, specialistă în achiziții publice, să gestioneze un grup de lucru.
Una dintre temerile PNL este că PSD va putea să controleze nu doar companiile deținute de ministere, ci și firmele CJ-urilor și ale agențiilor de dezvoltare intracomunitară, agenții formate din zeci de primării care acum au un echilibru politic și pot derula proiecte majore de utilități.
Pe de altă parte, PSD-iștii, în frunte cu Marian Neacșu, susțin că prevederile controversate ar fi cerute de OCDE și de PNRR, motiv pentru care guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă le-au și acceptat.
Controlul pe Transelectrica
Conflictul politic declanșat de PSD prin refuzul numirii lui Mircea Abrudean ca secretar general al guvernului ar putea avea consecințe şi asupra conducerii Transelectrica, una dintre cele mai mari companii de stat, cu o cifră de afaceri de 6,3 miliarde lei anul trecut. Compania, controlată de acționarul majoritar Secretariatul General al Guvernului (SGG), e condusă acum de un director interimar din fieful premierului Marcel Ciolacu, cu zero expertiză la vârf în energie.
Transportatorul naţional de energie electrică Transelectrica, companie de stat controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), a încheiat anul 2022 cu un profit net de 529 milioane lei, în creştere de 1.175 de ori comparativ cu 450.000 de lei în 2021, potrivit Economedia.
Transelectrica este monopolul de stat în domeniul transportului energiei electrice. Este o companie de importanță strategică. Principalul acționar este SGG, cu 58%, urmat de Pavăl Holding (compania fraților Pavăl care au fondat Dedeman) și fondul de pensii NN.
Directoratul Transelectrica trebuie numit până vineri 23 iunie, când expiră mandatele actualilor directori. Componența directoratului e stabilită de Consiliul de Supraveghere, al cărui mandat expira miercuri, 21 iunie. Iar numele membrilor Consiliului de Supraveghere sunt stabilite de Secretariatul General al Guvernului, condus interimar acum de Adrian Țuțuianu (PSD).
Potrivit informațiilor G4Media, mandatele membrilor Consiliului de Supraveghere au fost prelungite în weekend, așa că urmează numirea noilor membri ai directoratului companiei.
Postul de director general al Transelectrica este ocupat acum, interimar, de Ștefăniţă Munteanu, un consilier județean PSD din Buzău.
El a fost desemnat director general pentru două luni în aprilie, după cum a scris G4Media la acel moment.
Munteanu este însă un necunoscut în domeniul energiei. El a ocupat poziții în eșalonul trei în companii energetice. ”Nu este cunoscut ca manager de top în domeniu la acest nivel”, au declarat pentru G4Media mai multe surse din piața energiei.
