De ce sunt alimentele atât de scumpe în Europa

Costurile principale de producție au scăzut masiv pe piețele internaționale, dar europenii plătesc tot mai mult pentru mâncare.

Prestigioasa publicație New York Times a publicat o analiză referitoare la prețul mult mai ridicat al alimentelor în Europa comparativ cu Statele Unite ale Americii. În debutul articolului sunt prezentate comparații statistice în diverse țări din Europa: pâine albă feliată, de exemplu, costă acum în Marea Britanie 1,39 lire sterline, cu 28% mai mult decât în aprilie 2022. În Italia, prețul spaghetelor și al altor paste, parte integrantă a dietei italiene, a crescut cu aproape 17% față de anul precedent. În Germania, cea mai importantă economie a Uniunii Europene, prețurile la brânzeturi sunt cu aproape 40% mai mari decât acum un an, iar cartofii costă cu 14% mai mult. În întreaga Uniune Europeană, prețurile alimentelor de consum au fost în medie cu aproape 17% mai mari în aprilie față de anul anterior, o ușoară încetinire față de martie 2023, când a fost consemnat cel mai rapid ritm de creștere din ultimii peste 25 de ani.

Marea Britanie stă cel mai rău

Situația este mai proastă în Marea Britanie decât în vecinii săi din Europa de Vest: prețurile la alimente și băuturi nealcoolice au fost cu 19% mai mari, cel mai rapid ritm al inflației alimentare anuale din ultimii 45 de ani. Prin comparație, rata anuală a inflației alimentare din SUA a fost de 7,7%. „Inflația alimentară persistentă cauzează probleme uriașe gospodăriilor cu venituri mici și îi tulbură pe politicienii europeni. (În Italia, guvernul a organizat o ședință luna aceasta pentru a discuta creșterea prețurilor la paste.) În același timp, costurile principale legate de fabricarea produselor alimentare, incluzând combustibilul, grâul sau alte mărfuri agricole, au scăzut pe piețele internaționale în cea mai mare parte a anului trecut, ridicând semne de întrebarea „de ce prețurile alimentelor pentru consumatori rămân atât de ridicate în Europa?”, scriu cei de la New York Times. Odată cu creșterea costurilor cu forța de muncă și posibilitatea ridicării marjei de profit, este puțin probabil ca prețurile alimentelor să scadă în curând. În sens mai larg, creșterea prețurilor ar putea, de asemenea, să exercite presiuni asupra băncilor centrale pentru a menține ratele dobânzilor ridicate, ceea ce ar putea micșora creșterea economică.

Ce determină scumpirile?

În spatele prețului autocolantului pentru o pâine se află costurile nu numai pentru ingredientele cheie, ci și pentru procesare, ambalare, transport, salarii sau depozitare ale companiei. Un indice al Națiunilor Unite privitor la prețurile globale la produsele alimentare, cum ar fi grâul, carnea și uleiul vegetal, a atins vârful în martie 2022, imediat după invazia Rusiei în Ucraina, unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume. Războiul a perturbat producția de cereale și petrol în regiune și a avut și un impact global, agravând crizele alimentare din părți din Africa de Est și Orientul Mijlociu. Dar scenariul cel mai rău a fost evitat, în parte urmare a unui acord pentru continuarea exportului de cereale din Ucraina. Prețurile la grâu în Europa au scăzut cu aproximativ 40% din luna mai 2022 până în prezent. Prețurile globale ale uleiului vegetal au scăzut cu aproximativ 50%. Dar indicatorul principal arată altceva: indicele prețurilor la alimente al Națiunilor Unite a fost cu 34% mai mare în aprilie 2023 decât media din 2019. Pe lângă prețurile materiilor prime, Europa a cunoscut creșteri deosebit de dure ale costurilor de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente. Prețurile energiei au crescut, deoarece războiul a forțat Europa să înlocuiască rapid gazul rusesc cu noi provizii, mărind costurile de producție, transport și depozitare a alimentelor. Deși prețurile angro la energie au scăzut recent, comercianții avertizează că există o întârziere lungă – poate până la un an – până când consumatorii vor vedea beneficiile acestui lucru, deoarece contractele de energie au fost încheiate cu luni înainte, reflectând cel mai probabil prețurile mai mari anterioare. Situația tensionată pe piața muncii din Europa, cu rate ridicate de locuri de muncă vacante și niveluri scăzute de șomaj, îi obligă pe angajatori, inclusiv companiile alimentare, să ridice salariile pentru a atrage lucrători. Acest lucru, la rândul său, crește costurile pentru întreprinderi, inclusiv în sectorul alimentar.

Foame de profit?

Majoritatea consumatorilor, sindicatele și unii economiști cred că inflația rămâne inutil de ridicată din cauza companiilor care ridică prețurile peste costurile de producție pentru a proteja marjele de profit. Banca Centrală Europeană a declarat că, la sfârșitul anului trecut, profiturile corporative contribuiau la inflația internă la fel de mult ca și creșterea salariilor, fără a specifica care sunt industriile „vinovate”. Economiștii de la Allianz, asigurătorul german și administratorul de active, estimează că 10 până la 20% din inflația alimentară din Europa poate fi atribuită goanei după profit. Dar lipsa datelor detaliate despre profiturile corporative și lanțurile de aprovizionare a provocat o ruptură în opiniile economice. Unii economiști și comercianți cu amănuntul de alimente au arătat cu degetul către marii producători mondiali de alimente, care au susținut marje de profit de două cifre în timp ce au crescut prețurile. În aprilie, gigantul elvețian Nestlé a declarat că se aștepta ca marja de profit din acest an să fie aproximativ aceeași ca şi cea de anul trecut, aproximativ 17%, în timp ce a raportat că a crescut prețurile cu aproape 10% în primul trimestru.

Chiar și ținând cont de cheltuieli precum transportul și contabilizarea decalajelor de preț de la fermă la raft, responsabilii Allianz spun că s-ar fi așteptat ca inflația alimentară să scadă până acum. În Marea Britanie, unii economiști au o versiune diferită. Michael Saunders, economist la Oxford Economics și fost responsabil cu stabilirea ratelor la Banca Angliei, a declarat într-o notă adresată clienților în mai 2023 că nu „lăcomia” este de vină. Inflația crescută reflectă în primul rând costul mai ridicat al energiei și al altor mărfuri, a spus el. În loc să crească, profiturile totale pentru companiile nefinanciare din Marea Britanie, excluzând industria petrolului și gazelor, au scăzut în ultimul an, a spus el. Autoritatea de reglementare a concurenței din Marea Britanie a mai spus că nu are dovezi ale preocupărilor legate de concurență în sectorul alimentar, dar că își intensifică ancheta privind „presiunile legate de costul vieții”.

Au atins prețurile alimentelor vârful?

În ciuda scăderii prețului laptelui în Marea Britanie, este puțin probabil ca prețurile la alimente în general să scadă în viitorul apropiat. În schimb, factorii de decizie politică urmăresc îndeaproape implementarea unei strategii de încetinire a ratei creșterilor. Există semne încurajatoare că ritmul inflației alimentare – creșterea de două cifre a prețurilor anuale – a atins apogeul. În aprilie, rata de creștere a scăzut în Uniunea Europeană pentru prima dată în doi ani. Dar încetinirea de acum încolo va fi cel mai probabil în trepte mici. Pe tot continentul, unele guverne intervin prin plafonarea prețurilor la produsele alimentare esențiale, mai degrabă decât să aștepte ca dezbaterile economice despre profitul corporativ să aibă loc. În Franța, guvernul promovează un „trimestru anti-inflație”, cerând comercianților cu amănuntul de produse alimentare să reducă prețurile la unele produse până în iunie. Însă ministrul de Finanțe, Bruno Le Maire, a declarat în această lună că dorește ca producătorii de alimente să contribuie mai mult la efort, avertizând că se pot confrunta cu penalități fiscale pentru a recupera orice marjă realizată în mod nedrept în detrimentul consumatorilor, dacă refuză să revină la negocieri. Aceste eforturi ar putea ajuta unii cumpărători, dar, în general, există puține lucruri care să-i consoleze pe europeni. Este puțin probabil ca prețurile alimentelor să scadă – este probabil doar ca ritmul creșterilor să încetinească spre sfârșitul anului.