Avocații implicați în scandalul privind presupusele fapte de corupție din cadrul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Botoșani au încercat să „pitească” dosarul la o altă instanță din țară.
Metoda la care au apelat s-a bazat pe o cerere de strămutare. Solicitarea a fost formulată de apărătorii Mădălinei Raluca Roșu, directorul Direcției Juridice din cadrul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), cea care a fost trimisă în boxa acuzațiilor sub suspiciunea că l-ar fi ajutat pe fostul director Mihai Țurcanu să se răzbune pe cele două subordonate care s-au opus trucării unei licitații.
Iar motivele invocate au fost mediatizarea excesivă și calitatea părţilor, care ar putea afecta imparţialitatea judecătorilor de la Tribunalul Botoșani şi de la orice altă instanţă din circumscripţia Curţii de Apel Suceava, „existând riscul de a nu beneficia de o judecată echidistantă şi echilibrată, cu finalitatea pronunţării unei soluţii legale şi temeinice”. În plus, apărătorii Mădălinei Raluca Roșu au invocat și calitatea unor persoane implicate în dosar, care au deținut în trecut funcții importante în administrație sau politică (n.r. – parlamentari, subprefect sau soție a unui șef din cadrul Serviciului de Informații și Protecție Internă). Altfel spus, magistrații ar putea fi timorați într-o judecare obiectivă.
Solicitări considerate neîntemeiate
Solicitarea de strămutare a dosarului a fost înaintată Curții de Apel Suceava la începutul lunii martie a.c., avocații invocând și o serie de articole apărute în mediul on-line pe site-urile mai multor publicații din toată țara. Magistrații suceveni au solicitat și un punct de vedere din partea Tribunalului Botoșani, iar la final au concluzionat că susținerile potrivit cărora mediatizarea intensă a cauzei ar afecta imparțialitatea judecătorilor din cadrul Tribunalului Botoșani sunt neîntemeiate.
„Sistemul judiciar român este organizat prin asigurarea desfășurării activității în cadrul instanțelor de judecată de către judecători independenți, inamovibili și care beneficiază de o pregătire de specialitate care îi pune la adăpost de posibilitatea influențării acestora prin articole de presă sau alte mijloace mass media, acest aspect fiind de altfel constatat și prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, au arătat magistrații Curții de Apel Suceava. Cât privește funcțiile deținute în trecut de inculpați sau martori, instanța nu a constatat că ar exista motive, temeri sau suspiciuni că dosarul nu ar putea fi judecat obiectiv.
„Subsecvent, susținerile inculpatei privind calitatea părţilor nu sunt de natură a conduce la concluzia că în cauză există presiuni asupra magistraților din cadrul Tribunalului Botoșani sau că imparțialitatea acestora ar fi afectată”, au adăugat judecătorii suceveni. Prin urmare, solicitarea de strămutare a dosarului a fost respinsă ca nefondată.
Cert este că judecătorii botoșăneni nu au mers niciodată pe ideea că toți cei trimiși în judecată de procurori se fac vinovați de comiterea infracțiunilor reținute de anchetatori. Iar cel mai bun exemplu este cazul fostului primar al municipiului Botoșani, Cătălin Flutur și a angajaților Primăriei Botoșani trimiși în judecată de procurorii DNA, care au fost achitați în bloc și declarați nevinovați.
Strategie folosită pentru blocarea dosarelor
În trecut, însă, astfel de cereri de strămutare a dosarelor au făcut parte din strategii puse la cale de cei interesați în blocarea dosarelor. Asta pentru că, până la soluționarea cererii de strămutare, judecata în dosarele respective se suspendă. Prin urmare, se poate vorbi de o tragere de timp, mai ales că cele mai multe solicitări de transfer de la o instanță la alta au fost considerate „nefondate”.
În schimb, acolo unde au existat și cele mai mici suspiciuni, dosarele au fost mutate. Iar aici este cazul fostului prim-procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, Raluca Stâncescu, inculpat tot pentru fapte de corupție, dosarul cu pricina fiind mutat la Târgu Mureș.
Val de contestaţii făcute de avocaţi
De altfel, imediat ce fostul șef al DSVSA Botoșani, Mihai Țurcanu, a fost trimis în judecată în dosarul pentru abuz în serviciu și delapidare, avocații acestuia au contestat tot ce se putea. De la controlul judiciar, până la competențele procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Imediat ce cazul a ajuns în Camera preliminară, apărătorii lui Mihai Țurcanu au invocat excepția nulității absolute a urmăririi penale și a actului de sesizare a instanței, susținând în esență că DNA nu avea competența materială de instrumentare a cauzei.
În plus, ei au cerut sesizarea Curții Constituționale contestând legalitatea unor prevederi din actele normative ce reglementează competențele DNA. De altfel, dosarul instrumentat de DNA nu a trecut încă de procedurile de verificare din Camera preliminară. Prin urmare, deși ancheta DNA a fost finalizată în decembrie 2022, nici până în prezent nu se poate avansa niciun termen cu privire la data la care va începe procesul propriu-zis.
Mihai Țurcanu a fost acuzat de delapidare
Fostul director al DSVSA Botoșani Mihai Țurcanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA la finele anului trecut pentru abuz în serviciu și delapidare. Potrivit anchetatorilor, acesta este bănuit că ar fi intervenit ilegal în derularea unei licitaţii în încercarea de a favoriza o firmă agreată. Apoi, el ar fi evaluat în mod abuziv activitatea a două funcţionare care s-au opus demersurilor sale cu intenția de a le concedia.
Totodată, Mihai Țurcanu a fost acuzat de delapidare, după ce ar fi încheiat un contract cu o firmă locală pentru furnizarea de mobilier pentru instituție, în valoare de 130.000 de lei, banii fiind achitați fără ca produsele să fie livrate în totalitate. În aceste activități, el a fi fost sprijinit de Mădălina-Raluca Roşu, directorul Direcţiei Juridice din cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, și Bogdan Hapău, administratorul societății M.Design SRL Botoșani, care au fost acuzați la rândul lor de complicitate.
