Conferință despre propagandă și identitate pe frontiera româno-sovietică după al Doilea Război Mondial

Vineri, 5 mai, începând cu ora 17:00, la Biblioteca Județenă ,,Mihai Eminescu” Botoșani, va avea loc conferința ,,Propagandă și identitate pe frontiera româno-sovietică după al Doilea Război Mondial”.

Aceasta face parte din seria de evenimente ,,De la istoria universală la istoria locală. Conferințele Institutului ,,A.D. Xenopol la Botoșani”, inițiată de Institutul de Istorie ,,A.D. Xenopol” din cadrul Academiei Române, Filiala Iași și Asociația de studii istorice ,,A.D. Xenopol”, cu sprijinul financiar al companiei Elsaco Electronic.

Despre ce se va discuta

Vechea frontieră dintre România comunistă și URSS, Prutul, va face obiectul conferinței
„Propagandă și identitate pe frontiera româno-sovietică după al Doilea Război Mondial”,
susținută de Alexandru D. Aioanei, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași.
Istoricul își propune să aducă în fața publicului frontiera ca şi construct cultural, să identifice resorturile identitare şi practicile cotidiene care au funcționat de-a lungul perioadei postbelice, contrabalansând agresivitatea discursului oficial prin strategii de negociere și adaptare a realității la o moștenire culturală ignorată de autorități.

Investit, după al Doilea Război Mondial, cu statutul de graniță între două state socialiste,
râul Prut purta o simbolistică negativă încă din secolul al XIX-lea, așa cum ne relevă lucrările memorialistice și baladele populare. Anii Războiului Rece au extrapolat această imagine. Gardurile de sârmă ghimpată, turnurile de pază, firele electrice, militarizarea excesivă, propaganda agresivă, mobilizarea comunităților de margine în apărarea frontierei, au creat imaginea unei „Cortine de Fier” în interiorul lagărului socialist.

Comunități care odinioară se aflau în centrul unei provincii istorice, după 1944, au
devenit marginali geografici, în două state diferite, supuși unor politici represive și unor
campanii propagandistice menite să diminueze puternicele sentimente identitare. Anii
comunismului și postcomunismului, pentru locuitorii de pe malurile Prutului, au însemnat o
multiplicare a stereotipurilor de diferențiere culturală și identitară ca urmare a unei propagande agresive venite din Est. Cercetarea și cunoașterea acestor aspecte ce definesc zonele de graniță, este cu atât mai necesară astăzi, când Europa, dar mai ales zona de Est a continentului se află într-un moment de răscruce.

Cei interesați sunt așteptați în sala de lectură a Bibliotecii Județene Botoșani.