Decizie definitivă în disputa dintre Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” și fosta conducere a unității privind presupusul prejudiciu creat în urma unor achiziții dubioase de acum mai bine de un deceniu.
După un proces care a durat aproape cinci ani, Curtea de Apel Suceava a decis vineri, pe 21 aprilie a.c., că nu se poate reține vreo culpă în sarcina fostului director Valentin Coșereanu și a fostului contabil șef, Silvia Mușat Sturza. Astfel, printr-o decizie definitivă, magistrații suceveni au respins apelul formulat de Memorialul Ipotești împotriva hotărârii Tribunalului Botoșani prin care cei doi erau absolviți de orice răspundere.
„Respinge ca nefondat apelul. Obligă apelantul la plata către intimatul Coşereanu Valentin a cheltuielilor de judecată din apel în cuantum de 3411,72 lei şi către intimata Muşat Sturza Silvia a cheltuielilor de judecată din apel în cuantum de 2500 lei. Definitivă”, se arată în hotărârea Curții de Apel.
Dispută începută în 2009
Procesul a reprezentat practic un ultim episod dintr-o dispută mai veche și care a început în 2009. Atunci, în urma unui control dispus de Consiliul Județean Botoșani, sub autoritatea căruia funcționează Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, a rezultat că, în perioada în care cei doi au fost la conducerea unității, ar fi fost încheiate în condiții neclare șapte contracte de achiziții de bunuri sau servicii, „favorizând în acest mod obținerea de foloase materiale de către persoanele apropiate cu care aveau relații de prietenie și prejudiciind astfel instituția pe care o conduceau”.
La mijloc era vorba de o serie de achiziții de peste 104.000 de lei, respectiv achiziția unor bunuri în valoare de aproape 80.000 de lei, constate lipsă la un inventar făcut în 2011, 10.000 lei achitați pentru achiziţionarea de mobilier în iunie 2011, 10.000 lei achitați către o altă societate pentru achiziţionarea a șapte seturi evacuare fum, dar și a sumei de 4.530,678 lei contravaloare bunuri culturale achiziţionate ce nu corespund datelor specificate în documentele de achiziţie, bunuri care nu erau din aur sau argint, așa cum se menționa în acte.
Poliţie sesizată de CJ
Prin urmare, CJ a sesizat Inspectoratul de Poliţie Judeţean, iar în urma anchetei Valentin Coşereanu şi Silvia Muşat Sturza, director şi respectiv contabil şef, au fost trimişi în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. După izbucnirea scandalului, Valentin Coşereanu a demisionat din funcţie, iar Silvia Sturza Muşat s-a pensionat.
Doar că, în urma procesului penal, instanţa a apreciat că, deși au fost constatate mai multe inadvertențe în documente, faptele reţinute în sarcina celor doi nu îmbracă aspecte penale şi a dispus achitarea inculpaților, lăsând nesoluţionată acţiunea civilă formulată de Memorialul Ipoteşti, care ceruse din start recuperarea prejudiciului.
Sentinţa definitivă în dosarul penal a fost pronunţată în martie 2018, iar Memorialul Ipotești a trebuit să deschidă această nouă acțiune în civil pentru lămurirea tuturor aspectelor. Doar că, și în urma acestui proces Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” nu a avut câștig de cauză, magistrații considerând că nu se poate stabili cu certitudine care sunt faptele imputate celor doi şi nici o legătură de cauzalitate ( exclusivă ) între presupusul prejudiciu şi eventualele fapte imputate celor doi, în calitate de director şi contabil şef, legate de modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, „cu atât mai mult cu cât prin hotărârea penală nu s-a reţinut nici o infracţiune de abuz în serviciu, adică de încălcarea a vreunei atribuţii de serviciu”.
Bătălie dusă în instanţă
Procesele dintre părți au generat o adevărată bătălie în instanță, celor doi imputându-li-se faptul că, „în mod repetat au aprobat și efectuat plăţi nejustificate pentru bunuri muzeale și servicii achiziţionate cu încălcarea prevederilor legale privitoare la achizițile publice, astfel, efectuând plăţi nelegale pentru servicii și lucrări neprestate în totalitate sau neexecutate corespunzător, precum și plăţi nelegale pentru bunuri muzeale, nefiind justificată necesitatea lor și nefiind evaluate conform legii”.
Au fost efectuate tot felul de expertize, au fost audiați zeci de martori, iar la final s-a concluzionat că nu există niciun prejudiciu, achizițiile fiind efectuate conform normelor existente atunci, iar erorile constatate au fost greșeli de interpretari ori simple erori materiale, care au fost corectate pe parcurs. „Instanța apreciază că în speţă nu s-a făcut dovada existenţei prejudiciului pentru care reclamantul solicită antrenarea răspunderii patrimoniale (…) Producerea unui prejudiciu în patrimoniul angajatorului de către un salariat al său este de esenţa răspunderii patrimoniale. Prin urmare, inexistenţa prejudiciului sau imposibilitatea dovedirii lui conduce la exonerarea de răspundere patrimonială a salariatului”, au conchis judecătorii.
