Război deschis între fostul director executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Botoşani, Mihai Ţurcanu, și procurorii anticorupție.
Imediat ce fostul șef al DSVSA Botoșani a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și delapidare, avocații acestuia au contestat tot ce se putea. De la controlul judiciar, până la competențele procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Astfel, imediat ce cazul a ajuns în Camera preliminară, apărătorii lui Mihai Țurcanu au invocat excepția nulității absolute a urmăririi penale și a actului de sesizare a instanței, susținând în esență că DNA nu avea competența materială de instrumentare a cauzei. Prin urmare, ei au cerut sesizarea Curții Constituționale, contestând legalitatea unor prevederi din actele normative ce reglementează competențele DNA.
Excepţii invocate la CCR
Completul de judecată a reținut însă că la stabilirea competenței s-a plecat având în vedere calitatea de director executiv al DSVSA Botoșani pe care Mihai Țurcanu o deținea la momentul comiterii faptelor, precum și faptul că sesizarea viza presupuse infracțiuni de corupție, dar și infracțiuni asimilate celor de corupție comise.
Cum infracțiunile vizau o persoană care, la data săvârșirii lor, avea calitatea de conducător al unei instituții publice de la nivel județean, iar celelalte presupuse fapte au fost conexe, se impunea competența parchetului specializat. Totuși, Tribunalul a decis să sesizeze Curtea Constituțională pe o altă excepție invocată de avocați și care viza competența pe baza valorii prejudiciului. Astfel, indiferent de calitatea persoanei anchetate, DNA este abilitat să cerceteze numai dacă prejudiciul depășește un milion de euro. În schimb, când este vorba de un persoană ce deține o funcție de conducere, se menționează sintagma „indiferent de valoarea prejudiciului”. Ori tocmai asta au acuzat avocații, lipsă de claritate și previzibilitate a textului.
Victoria pe jumătate nu i-a mulțumit pe avocații lui Mihai Țurcanu, care au contestat decizia Tribunalului la Curtea de Apel Suceava. Altfel spus, bătălia pe legalitatea actelor normative va continua la instanța superioară.
Reţetă pentru tergiversarea procesului
Analizând strict pe drepturile procesuale ale inculpaților, procedura inițiată este perfect legală și recunoscută inclusiv prin decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Doar că, prin acest pas, s-ar putea bloca întreg procesul, mai ales dacă instanțele vor decide să aștepte decizia Curții Constituționale înainte de a merge mai departe. De altfel, nu ar fi pentru prima dată când procesele sunt întârziate pe excepții invocate de apărare.
În plus, acestea au devenit parte a strategiei avocaților de a prelungi cât mai mult un dosar. Asta mai ales după ce Curtea Constituțională a decis că în perioada 2018 – 2022 nu a funcționat prescripția specială. Astfel, multe dintre procese au încetat înainte de a se pronunța hotărârea definitivă, din cauza trecerii timpului și a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Trimis în judecată sub acuzaţii grave
Mihai Țurcanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA la finele anului trecut, fiind acuzat că ar fi intervenit ilegal într-o licitaţie, iar apoi ar fi evaluat în mod abuziv activitatea a două funcţionare care s-au opus demersurilor sale, pentru a le concedia.
Țurcanu fusese ridicat pe 13 mai 2022 de procurorii DNA, fiind bănuit de comiterea mai multor infracțiuni. Potrivit anchetatorilor, în perioada octombrie – decembrie 2021, acesta ar fi intervenit în mod nelegal într-o procedură de achiziție publică desfășurată de instituție pentru atribuirea unui contract de furnizare produse cu specific sanitar-veterinar în valoare de 2.974.405 lei.
Procurorii susțin că Țurcanu ar fi împiedicat plata banilor către societatea comercială care adjudecase licitația și ar fi făcut demersuri cu intenția de a favoriza o altă societate comercială care participase la procedura de achiziție, dar a cărei ofertă fusese descalificată de către comisia de evaluare.
Totodată, el a fost acuzat de delapidare, după ce ar fi încheiat un contract cu o firmă locală pentru furnizarea de mobilier pentru instituție, în valoare de 130.000 de lei, banii fiind achitați fără ca produsele să fie livrate în totalitate.
În aceste activități, el a fi fost sprijinit de Mădălina-Raluca Roşu, director al Direcţiei Juridice din cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, și Bogdan Hapău, administratorul societății M.Design SRL Botoșani (firmă apropiată de familia Şoptică, n.r.), care au fost acuzați la rândul lor de complicitate. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Botoşani, în cauză procurorii DNA beneficiind de sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie.
Spera să revină la şefia ANSVSA
În dosar există și o serie de informații potrivit cărora Mihai Țurcanu ar fi sperat să ajungă din nou la conducerea ANSVSA, iar insistențele cu privire la favorizarea firmei pentru câștigarea licitației din noiembrie 2021 ar fi fost legate și de faptul că i s-ar fi promis un procent de 15% din valoarea totală a contractului de 2.974.405 lei.
Procurorii dețin și o serie de înregistrări audio în legătură cu aranjamentele care se făceau în privința achizițiilor. Într-una dintre aceste înregistrări, Țurcanu menționa că firma susținută de el ar avea un dezavantaj – nu avea experiență anterioară. Ba mai mult, avea ca obiect de activitate catering și activități imobiliare, însă urma să fie sprijinită de o altă firmă în calitate de terț susținător, dar și aceasta avea ca obiect principal de activitate protecție și pază.
