Aflat în topul celor mai bogate unități de învățământ din România, Liceul Teoretic „Anastasie Bașotă” din comuna Pomârla a primit o lovitură dură din partea instanțelor de judecată.
Modernizat cu 10 milioane de euro și aflat în plin proces de relansare, liceul a fost practic expropriat de terenurile agricole și forestiere primite prin testament de la boierul filantop care a înființat unitatea de învățământ. Totul s-a făcut în urma unui proces, instanțele de judecată invocând o prevedere din actuala Lege a învățământului.
Istorie de peste un secol şi jumătate
Povestea își are începutul în urmă cu mai bine de 150 de ani, când logofătul Moldovei, Anastasie Bașotă, care avea în moșia sa și comuna Pomârla, a construit în anul 1836 prima școală de băieți, iar în 1869 a donat prin testament jumătate din averea sa (6.000 ha de pământ arabil și 3.000 ha de pădure) pentru crearea unui liceu în Pomârla.
Institutul Liceal „Anastasie Bașotă” a fost inaugurat abia la 18 februarie 1879 și a fost administrat până în 1906 de Epitropia Institutului „Anastasie Bașotă”, ai cărei primi epitropi administratori au fost junimiștii Vasile Pogor și Ioan Ianov, director fiind scriitorul Samson Bodnărescu, un alt junimist. După 1906, administrarea școlii a trecut în sarcina Casei Școalelor, iar începând cu anul 1936 pe lângă profilul teoretic al liceului s-a creat și un profil agricol.
Tot din datele furnizate de istorici reiese faptul că în anul 1940 proprietățile fondului Anastasie Bașotă au fost preluate de comuniști. Așa că din 1948 până în 1966 liceul a fost transformat în Școala medie tehnică agricolă Pomârla. Ulterior, aici au funcționat succesiv o școală profesională agricolă, o școală agricolă de maiștri și o casă de copii școlari. Liceul a fost reînființat în 1998 sub numele de Liceul teoretic „Anastasie Bașotă”.
Surpriză la un control al Camerei de Conturi
Doi ani mai târziu, liceul a solicitat, potrivit legii, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, și, în baza documentelor vechi și a certificatului primit de la Arhivele Naționale, a primit 158,19 ha cu destinația teren arabil extravilan și 1.787,21 ha cu destinația teren forestier. Toate acestea erau administrate direct de conducerea liceului, proprietățile fiind incluse în așa numitul „Fond Bașotă” reprezentând proprietate privată.
Toate lucrurile au decurs normal până la începutul lui 2017, când în comuna Pomârla au ajuns auditorii financiari de la Camera de Conturi Botoșani pentru un control vizând modul de cheltuire a banului public. Așa s-a verificat și activitatea de la Liceul Teoretic „Anastasie Bașotă”, iar la final au dispus ca toate terenurile din proprietatea privată a unității de învățământ să treacă în proprietatea publică a comunei.
Motivul invocat – Liceul Teoretic «Anastasie Bașotă» Pomârla este o instituție publică (n.r. – fiind înființat de stat), persoană juridică de drept public, iar conform art. 112 din Legea educației naționale nr. 1/2011, toate terenurile liceului, inclusiv cele cu destinație forestieră, fac parte (potrivit legii) din domeniul public local și sunt administrate de către consiliul local. Prin urmare, celor de la Primărie li s-a impus să ia toate măsurile privind intrarea în legalitate, obținerea titlurilor de proprietate, respectiv pentru înscrierea terenurilor unității de învățământ în domeniul public local.
Interes politic reclamat de Fundația „Anastasie Bașotă”
A urmat o reacție din partea Fundației „Anastasie Bașotă”, care a reclamat inclusiv un așa-numit „interes politic”.
„Toate eforturile depuse de președintele Fundației de a convinge pe d-nii directori coordonator și adjunct de la Camera de Conturi Botoșani, la acea dată, că regimul juridic al Fondului Bașotă este proprietate privată și conform prevederilor din Legea nr.1/2011 este exceptat de a fi administrat de primăria comunei Pomârla au rămas fără efect, rezultând foarte clar că s-au primit dispoziții politice de a se trece patrimoniul Liceului din proprietate privată în domeniul public al primăriei, pentru ca anumite venituri din exploatarea pădurii și a terenului agricol să fie dirijate în interese politice. Această dispoziție este anticonstituțională, în contradicție cu prevederile art. 44 al. (l,2,4) din Constituție. De asemenea, contravine prevederilor art.46 și anume garantarea dreptului de moștenire, precum și ale art.136.al (5) care prevede că proprietatea privată este inviolabilă”, au arătat reprezentanții Fundației.
A doua naţionalizare
Actul de constatare încheiat de Camera de Conturi a fost contestat în instanță, iar Tribunalul Botoșani a dat câștig de cauză unității de învățământ. Asta pentru că Legea învățământului nr. 84/1995, care era valabilă la data redobândirii terenurilor de către liceu, nu cuprindea mențiuni similare celor ale art. 112 din Legea nr. 1/2011.
Pe de altă parte, au invocat magistrații botoșăneni, la momentul emiterii hotărârii de reconstituire din 2006 pentru terenul forestier, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a invocat aceste prevederi pentru a refuza cererea de reconstituire formulată de unitatea de învățământ. Doar că hotărârea Tribunalului din 14 martie 2019 a fost contestată, iar pe 24 noiembrie 2020 Curtea de Apel Suceava a decis în favoarea Camerei de Conturi, consfințind că transferul terenurilor din proprietatea liceului în cea a Consiliului Local Pomârla este legală.
În motivare, Curtea a invocat tocmai prevederile Legii învățământului pomenită și de Camera de Conturi. Astfel, potrivit legii, „terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școlilor primare, gimnaziale și liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale.
Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație, conform legislației în vigoare”. Prin urmare, instanța a trecut peste testamentul semnat de Anastasie Bașotă și a decis că terenurile sunt proprietate publică, deși în acest caz se poate vorbi de o naționalizare. Prin urmare, de anul trecut, pădurea liceului a trecut în domeniul public al comunei și este administrată de Consiliul local, nu de Consiliul de Administrație al școlii.
„Când am făcut lucrurile să meargă, s-a schimbat totul”
Dumitru Chelaru, primarul comunei Pomârla, spune că a militat el însuși pentru ca proprietatea să rămână a Liceului „Anastasie Bașotă”, dar nu a avut cum să se opună instanței. Paradoxal este că, prin acest transfer, liceul nu mai poate decide asupra modului de utilizare a banilor obținuți prin concesionarea sau închirierea terenului, acest drept revenindu-i exclusiv Consiliului local.
„Cu mine au noroc, pentru că dacă va veni un primar care nu va vrea să dea nimic din veniturile obținute din exploatarea terenurilor către liceu, banii pot fi folosiți pentru orice. Banii pot ajunge la comună și poți face orice cu ei. Până în momentul acesta, niciun leu, absolut niciun leu, nu a plecat decât la liceu”, a spus primarul Dumitru Chelariu.
Potrivit ultimelor bilanțuri, din exploatarea celor 1.808 hectare de pădure și cele 158 de hectare de teren agricol, liceul obținea fonduri de aproximativ 1,5 milioane de lei pe an, de trei ori mai mult decât veniturile proprii ale Primăriei Pomârla. În acest context, directorul Liceului „Anastasie Bașotă”, Bogdan-Maricel Jîșcanu, consideră că decizia Curții de Apel Suceava este imorală.
„Când am făcut ca lucrurile să meargă foarte bine, atunci s-a schimbat totul. Așa merg lucrurile la noi. Dacă el (n.r.- boierul Anastasie Bașotă) ar fi vrut să lase comunității, lăsa comunității. Este clar că este în afara intenției boierului. El a lăsat liceului. Ne întristează un pic. Noroc este că banii acum vin tot la liceu. Depinde ce va fi peste ani…”, a spus la rândul său directorul Bogdan-Maricel Jîșcanu.
