Banca Mondială a propus patru scenarii în ce priveşte pensiile de serviciu din sectorul civil, şi anume eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea, îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu, un nou plafon de referinţă pentru cei nou intraţi în sistem, sau opţiunea reformării pensiilor speciale pentru toţi.
Potrivit Raportului de analiză, evaluare a impactului şi recomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborate de Banca Mondială – sinteză, dat duminică publicităţii de Ministerul Muncii, aceste scenarii nu se referă la indemnizaţiile parlamentarilor şi primarilor.
-
Un prim scenariu este eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii la o anumită dată. Aceeaşi regulă ar putea fi aplicată şi celor care aveau doar un serviciu minim de pensie specială la o anumită dată. „Este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie contestată în instanţă, existând precedentul când o astfel de încercare a fost făcută imposibil de implementat prin deciziile Curţii Constituţionale. Nu este clar dacă un alt efort similar ar putea avea succes. În plus, un număr mare de lucrători din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare”, se menţionează în raport.
-
Scenariul al doilea ia în calcul îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu. Această opţiune se referă la stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câştigate. „Prin această abordare, s-ar menţine beneficiile pentru actualii pensionari şi pentru lucrătorii activi care întrunesc condiţiile de pensionare. Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectivă nu întrunesc condiţiile de pensionare, se elimină integral dreptul la pensie de serviciu”, se arată în document.
-
Scenariul al treilea presupune un nou plafon de referinţă pentru cei nou intraţi în sistem. Din această perspectivă, toţi lucrătorii nou intraţi după o anumită dată ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici faţă de cele aflate în plată. „Această abordare ar putea crea discriminare între lucrătorii aflaţi în situaţii similare. Doi lucrători în poziţii identice ar putea avea dreptul la beneficii de pensie semnificativ diferite în funcţie doar de data la care au fost angajaţi”, atrage atenţia BM.
-
Al patrulea scenariu este opţiunea reformării pensiilor speciale pentru toţi. „Varianta promovată de Guvern prin L4/2023: considerându-se că eliminarea completă sau îngheţarea pensiilor speciale nu este de dorit şi/sau fezabilă din punct de vedere politic sau că stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intraţi nu este fezabilă, atunci cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu. Pentru acest tip de reformă, este important să se acorde o atenţie deosebită eforturilor anterioare de reformă şi acţiunilor judecătoreşti, astfel încât greşelile din trecut să nu se repete”, precizează Ministerul Muncii.
Recomandări
Documentul BM prevede şi o serie de recomandări: alinierea principiilor de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu.
Un astfel de sistem ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obţinute cu serviciul militar şi ar permite o tranziţie mai uşoară în şi în afara armatei, deschizând calea unei convergenţe ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general; introducerea impozitării progresive a suplimentului la pensiile de serviciu finanţate de la buget, un mecanism eficient de reducere a inegalităţilor rezultate fiind impozitarea specială a cotei din beneficiul finanţat de la bugetul de stat.
Magistraţii, de exemplu, a căror formulă este protejată de sentinţa Curţii Constituţionale a României, primesc marea majoritate (peste 90%) din beneficiul lor de la buget, şi nu din contribuţii. Cazuri de completări mult mai mari decât contribuţiile sunt posibile şi pentru alte pensii de serviciu.
Inegalităţi şi între „speciali”
Chiar şi în rândul beneficiarilor de pensii speciale există o inegalitate semnificativă între segmentul de 10% superior al beneficiarilor care primesc pensii de până la 3,5 ori mai mari faţă de cei 10% din segmentul inferior al beneficiarilor. Această recomandare necesită consultări suplimentare cu Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a României” spun experţii băncii. Modificarea regulilor de indexare pentru prestaţiile magistraţilor este o altă recomandare.
„În timp ce toate pensiile de serviciu sunt mai mari la pensionare în comparaţie cu prestaţia generală a sistemului de pensii datorită garanţiei mai mari a ratei de înlocuire şi a unei abordări mai generoase de calcul a beneficiilor, aceste inegalităţi se reduc în timp datorită ratei de indexare mai scăzute aplicate pensiilor de serviciu, cu excepţia magistraţilor. Pentru magistraţi, situaţia este inversă. Nu numai că beneficiul este mult mai mare decât în sistemul general, dar indexarea pe salarii este şi mai generoasă, crescând inegalitatea în timp. O analiză juridică ulterioară este necesară pentru opţiunile de aliniere a ratei de indexare cu cea utilizată pentru alte pensii de serviciu în limitele deciziei Curţii Constituţionale care protejează beneficiul magistraţilor. Cu toate acestea, o astfel de schimbare ar contribui la reducerea celor mai izbitoare inegalităţi din sistemul de pensii”, conform raportului.
Altă recomandare face referire la închiderea planului de pensii aferent personalului aviaţiei civile. Planul de pensii pentru personalul aviaţiei civile oferă o pondere mai mare a beneficiului în comparaţie cu alte pensii de serviciu (cu excepţia magistraţilor). Spre deosebire de alţi beneficiari de pensii de serviciu, participanţii la aviaţia civilă nu sunt angajaţi în sectorul public şi mulţi dintre ei lucrează în sectorul privat.
De reformă depind banii din PNRR
Reforma pensiilor speciale sau de serviciu, inclusiv cele militare, este inclusă în PNRR, iar a treia tranșă de bani europeni depinde de soluționarea acesteia.
Momentan, Comisia Europeană amână livrarea tranșei a doua de bani din PNRR, analizând documentele trimise de Guvern mai târziu decât era necesar. Este vorba despre 3 miliarde de euro. Potrivit informațiilor obținute de Digi24, specialiștii Comisiei Europene analizează inclusiv cum s-au tradus anumite cuvinte din legislație și de ce au fost folosite.
Budăi încă analizează
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a reacționat după publicarea raportului Băncii Mondiale, într-o intervenție la Euronews România. „Pașii următori sunt ca acest raport să fie analizat și dezbătut cu celelalte ministere de linie, pentru că nu Ministerul Muncii se ocupă de reforma pensiilor militare sau de reforma pensiilor în Justiție sau în diplomație. Le voi solicita acestor ministere, în continuare, atenție mărită, voi solicita coaliției politice care susține acest guvern ca toți miniștrii de resort să vină cu un aport aici, pentru că sunt coinițiatori la această lege (legea privind reforma pensiilor speciale, n.r.)”, a declarat ministrul Muncii.
Întrebat dacă legea privind reforma pensiilor speciale poate deveni o realitate anul acesta, Marius Budăi a răspuns: „Evident, evident că trebuie să facem acest lucru, evident că eu, personal, nu îmi doresc să o întindem foarte mult. Îmi doresc să avem un lucru trainic și să agreăm, împreună cu Comisia Europeană, acele lucruri care să facă din acest proiect unul care să fie acceptat de către toți cei interesați: de Comisie, de Guvern, de cei cărora li se adresează o reformă. Toate lucrurile trebuie făcute în comun pentru a avea, la final, o lege care să poată fi și implementată”.
Gorghiu: „Ministrul Muncii este responsabil”
Alina Gorghiu, preşedintele interimar al Senatului, a declarat luni că cel care este responsabil, conform PNRR, de elaborarea finală a legii pensiilor speciale este Ministerul Muncii şi că se aşteaptă ca ministrul Marius Budăi să facă în timp accelerat discuţiile cu toţi miniştrii de resort. Ea a mai spus că, în opinia liberalilor, nu se pune problema să îi catalogăm drept pensionari speciali pe militari, relatează News.ro.
„Pensiile speciale sunt o prioritate nu de ieri, de azi. Şi ministrul Muncii, şi noi, ca parlamentari şi Guvernul în integralitatea sa avem ca prioritate zero rezolvarea acestui punct, înainte de a exista PNRR. Ştiţi că pensiile speciale sunt o prioritate a acestui Parlament de foarte mult timp. Au existat două proiecte de lege adoptate de Parlament, respinse la Curtea Constituţională şi se va ţine cont de această jurisprudenţă, acum, în elaborarea proiectului de lege”, a spus Alina Gorghiu.
