Legile Educației au fost prezentate luni de ministrul Educaţiei, Ligia Deca, criticată pentru lipsa de transparenţă privind aceste legi.
Legile Educaţiei au fost puse în dezbatere publică de către Sorin Cîmpeanu, care a demisionat între timp din cauza acuzațiilor de plagiat. Succesoarea sa, Ligia Deca, cea care s-a ocupat de proiectul „România Educată”, lansat de Klaus Iohannis încă din primul mandat, a venit cu noi modificări.
Liceele pot organiza admiteri
Liceele vor putea organiza, dacă doresc, concursuri de admitere la profilurile unde există concurenţă. „Liceele vor anunţa cu un an înainte pentru ce profiluri vor organiza examen, pentru că competiţia demonstrată trebuie să fie competiţia în anii anteriori examenului, dar avem 4 ani să clarificăm şi metodologia şi procedura şi să facem şi pilotare, în aşa fel încât formula pe care o implementăm prin legislaţie secundară să adreseze toate îngrijorările pe care părinţii, profesorii, elevii le-ar avea”, a spus Deca.
Ministrul a explicat că pentru 60% din locurile de pe profilurile vizate se poate da concurs, 40% din locuri rămânând în repartizare computerizată. „Din aceste 40%, prioritate pe 10% dintre acestea vor avea elevii cu cerinţe educaţionale speciale sau elevii de etnie rromă”, a mai adăugat ministrul Educaţiei.
Ligia Deca a arătat că subiectele vor fi standardizate, unice şi elaborate de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, în conformitate cu programele la nivel gimnazial, cu un grad de dificultate adecvat competiţiei, respectiv mai degrabă pentru selecţie, decât în forma de examen sumativ pe care o are evaluarea naţională.
Schimbări în examenul de Bacalaureat
Prin noile legi ale Educaţiei, se propune ca examenul de Bacalaureat să se plieze pe fiecare profil, urmând să se introducă o probă complementară care vizează competenţe de bază. Noile prevederi privind Bacalaureatul se vor aplica din anul 2029.
„Examenul de Bacalaureat se pliază pe fiecare profil. Vom avea Bacul tehnologic pe care liceele tehnologice îl propun şi îl aşteaptă de multă vreme. Rămânem cu două probe de competenţe lingvistice, limbă străină I, limbă străină II, tocmai pentru a creşte potenţialul de angajare şi adecvare a absolvenţilor pentru societatea viitorului, cele două probe la nivelul de competenţă diferită, în funcţie de câtă limbă străină s-a studiat pe parcursul orelor de liceu sau de gimnaziu”, a explicat ministrul Educaţiei
Ea a adăugat că, pe lângă forma actuală a examenului de Bacalaureat, va exista o probă complementară care vizează competenţe de bază. „Pentru profilul uman va fi la matematică sau la ştiinţe ale naturii, pentru profilul real – o probă la alegere pentru disciplinele socio-umane: istorie, logică, filosofie, psihologie. Notarea, este vorba de competenţe de bază, nu avansate, se va face pe sistem admis – respins”, a menţionat Deca.
Potrivit acesteia, în sesiunile de vară – toamnă, elevii vor avea mai puţine discipline de examen, pentru că probele de competenţe lingvistice pentru limba I, limba II, probele de competenţe digitale, proba de competenţă complementară se vor putea da în timpul anului şcolar.
Evaluarea Naţională rămâne la fel
Ministrul Educaţiei a anunțat că evaluarea naţională va rămâne în forma actuală în noile legi ale educaţiei.
„Evaluarea naţională rămâne în formula de acum – probe scrise la matematică, limba şi literatura română şi limba maternă pentru cei care îl urmează în această formă. Se introduce ideea de concurs de admitere la profilurile liceelor unde există concurenţă dovedită în ultimii ani, dacă liceele vor să scoată aceste locuri prin concurs. Pentru acele profiluri pe care le doresc scoase la concurs, liceele pot alege două probe pliate pe profil. De exemplu, pentru chimie-biologie pot alege chimia şi biologia în aşa fel încât să poată selecta dedicat pentru potrivirea cu profilul respectiv”, a declarat Ligia Deca luni, într-o conferinţă de presă în care a prezentat proiectele noilor legi ale educaţiei, potrivit Agerpres.
Cresc bursele de merit. Elevii cu performanțe școlare vor putea promova 2 ani de studii într-un singur an școlar
Proiectul de lege a învăţământului preuniversitar prevede creşterea burselor pentru elevi, dar şi posibilitatea ca elevii cu capacitate de performanţă şcolară înaltă să poată promova doi ani de studiu într-un an şcolar.
„Creştem bursele. Astfel, bursele de merit vor creşte de la 200 de lei pe lună la 450 de lei pe lună. Bursele de performanţă care devin burse de excelenţă olimpică vor avea valoare pentru cei care au premii la olimpiade naţionale – 700 de lei pe lună, cei care aduc medalii de la olimpiadele naţionale – 1.000 de lei pe lună. Permitem ca cei cu performanțe școlare înalte să promoveze 2 ani de studii într-un singur an școlar. Elevii care câştigă medalii la sporturile olimpice organizate de federaţiile sportive naţionale vor beneficia de burse de merit”, a afirmat ministrul.
Ligia Deca a mai spus că cele trei rute liceale – teoretic, vocaţional, tehnologic – vor conferi şanse egale de acces în învăţământul superior. „De aceea şi bacalaureatul de adaptează cu profilul liceal. (…) Ne dorim să generalizăm învăţământul tehnologic dual până în anul 2027. Asta înseamnă că orice program de învăţământ tehnologic se va realiza în strânsă cooperare cu un angajator. (…) Includem şi învăţământul superior, practic în ruta duală completă este inclus învăţământul superior…(…) Sprijinim suplimentar consorţiile de învăţământ dual din care fac parte autorităţile publice locale, angajatorii, liceele tehnologice şi pot face parte şi universităţile”, a susţinut ministrul Educaţiei.
Salarizarea profesorilor va fi progresivă
O altă prevedere care va fi inclusă în legile educaţiei arată că salarizarea profesorilor va fi progresivă şi va avea la bază salariul mediu brut pe economie.
„Salarizarea cadrelor didactice va fi progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie. Această prevedere este inclusă în legile educației și avem sprijinul politic al coaliției pentru o pune în practică. Norma didactică va fi redusă pentru cadrele didactice cu vechime de peste 15 ani, asta pentru a păstra atractivitatea profesiei și pentru a da timp acelor profesori cu experiență să se poată implica fie în management școlar, fie în activități de mentorat”, a spus ministrul Educaţiei.
Salarial mediu brut pe anul 2023 este de 6.789 de lei. Aceasta a adăugat că în cazul cadrelor didactice care se pensionează, aceastea vor primi o primă echivalentă cu două salarii.
Profesorii din învăţământul primar vor fi formaţi în universităţi şi licee pedagogice
Ligia Deca a mai spus că îşi doreşte să crească calitatea în educarea iniţială a profesorilor din învăţământul primar, aceştia urmând să fie formaţi în licee pedagocice şi universităţi.
„Încercăm să profesionalizăm cariera didactică. (…) Vom creşte calitatea formării iniţiale, corelat cu o formare continuă mai adecvată contextului. (…) Liceele pedagogice şi universităţile vor forma profesorii de învăţământ primar. Ceea ce până acum se forma doar la nivelul de învăţământ mediu acum vom forma la nivelul învăţământului superior. Profesia didactică este o profesie care necesită studii superioare”, a spus ministrul, potrivit Agerpres.
Ligia Deca a adăugat că profesorii care vor urma masteratul didactic vor fi stimulaţi cu prime. „Creştem sprijinul pentru cadrele didactice pentru Corpul de Mentorat şi Licenţiere Didactică. (…) Vom generaliza masteratul didactic, dar nu în forma pe care o ştim astăzi. (…) Pentru a-l face atractiv vom acorda o bursă lunară egală cu salariul mediu brut, aducă cu salariul unui debutant, care se acordă celor înscrişi în program, indiferent dacă aceştia au parcurs deja un alt masterat sau vor parcurge în viitor”, a explicat ministrul Educaţiei.
