Accidentul vascular cerebral este o afecţiune potenţial fatală, dar pacienţii şi aparţinătorii îl pot recunoaşte şi, dacă acţionează corect, pot depăşi momentul cu bine.
1.CE ESTE?
Accidentul vascular cerebral (eng. STROKE) este o afecțiune cerebro-vasculară ce constă în
blocarea fluxului de sânge către creier sau ruperea unui vas cu reducerea aprovizionării de
oxigen și nutrienți într-o anumită porțiune afectată. În urma acestor evenimente, celulele
neuronale mor (aproximativ 2 milioane/minut), reprezentând o urgență medicală în care
timpul scurs de la evenimentul inițial este esențial în salvarea pacientului.
2. CÂTE TIPURI DE AVC SUNT?
• accidentul vascular ISCHEMIC: cel mai frecvent întâlnit în practica medicală. Se datorează
fie unui cheag de sânge ce a migrat la nivel cerebral, cu blocarea ulterioară a arterei, fie unei depuneri de grăsime ce îngustează pereții vasului.
• accident vascular HEMORAGIC: apare în urma unei rupturi vasculare, cel mai adesea în
zona de maximă tensiune hemodinamică unde există un perete fragil și balonizat, afecțiune ce poartă numele de anevrism.
• accident vascular TRANZITORIU: reprezintă manifestarea temporară a unui AVC, ce are ca și cauza principală reducerea pe moment a debitului de sânge către creier.
3. CUM PREVENIM?
Multe cazuri pot fi prevenite prin modificarea stilului de viață și controlarea afecțiunilor
medicale preexistente în colaborare cu medicul dumneavoastră curant.
Printre factorii de risc enumerăm:
• Fumatul
• Alcoolul
• Obezitatea
• Lipsa activității fizice
• Valori tensionale crescute
• Colesterol ridicat
• Diabet zaharat
• Afecțiuni cardiovasculare
4. CUM RECUNOAȘTEM UN AVC?
Având în vedere că timpul scurs de la eveniment este esențial în salvarea și recuperarea
pacientului, aparținătorii trebuie instruiți în recunoașterea semnelor și simptomelor pentru a putea reacționa corect dacă le observă la cineva din familie. Pentru ei, vine în ajutor
algoritmul FAST ce este un acronim de la:
• FACE (FAȚĂ): se verifică dacă pacientul are o asimetrie la nivelul feței. Se remarcă dacă o
parte este mai căzută decât cealaltă.
• ARM (BRAȚ): se verifică dacă pacientul poate ridică brațele în mod egal, dacă nu sau daca
una dintre ele cade, poate fi vorba de o pareză.
• SPEECH (VORBIRE): se verifică dacă pacientul are o tulburare de vorbire.
• TIME (TIMP): Este important să reținem faptul că, în cazul în care o persoană are un AVC,
timpul este esențial, iar recunoașterea și intervenirea rapidă poate face diferența între
recuperarea completă sau parțială a persoanei sau deteriorarea severă a funcțiilor cerebrale.
5. CE FACEM ÎN CAZUL ACESTA?
În cazul în care o persoană apropiată are un AVC, este important să apelăm imediat serviciul de urgență 112 și să monitorizăm simptomele persoanei până la sosirea echipajului de pe ambulanță. Nu i se vor oferi persoanei în cauză apă sau alimente, deoarece acestea pot afecta capacitatea de a înghiți cu agravarea consecutivă a afecțiunii. În plus, este esențial să o ajutăm să rămână calmă, să o încurajăm să respire adânc și să-și mențină o poziție confortabilă.
6. CUM TRATĂM?
Tratamentul pentru AVC depinde de tipul și gravitatea afecțiunii. În cazul AVC-ului
ischemic, tratamentul poate include administrarea de medicamente intravenos, la nivelul brațului, ce acționează prin dizolvarea cheagului și îmbunătățirea fluxului sanguin în zonele slab perfuzate. Ele trebuie administrate în termen de 3 ore de la inițierea AVC-ului sau până la maxim 4.5 ore la anumiți pacienți eligibili.
Mulți pacienți nu pot avea parte de acest tratament cheie, deoarece nu ajung în timp util la
spital. De aceea este important ca AVC-ul să fie identificat rapid și tratamentul instituit
precoce pentru a avea șanse cât mai mari de recuperare completă.
În cazul în care tratamentul medicamentos eșuează, se recurge la o procedura minim-invazivă numită trombectomie, ce se efectuează în cadrul unui laborator de radiologie intervențională și constă în introducerea un cateter pe traiectul unei artere de la nivel inghinal, până la nivelul arterei blocate de la nivel cerebral. Dispozitivul se deschide și apucă cheagul, permițând medicului să îl îndepărteze. Procedura trebuie efectuată în maxim 6 ore de la debutul simptomelor.
Material realizat de:
dr. Mihai Crețeanu Jr.
dr. Ionel Coruga
(Societatea de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională)
