Mediatizatul caz al fraților Tate care și-au deschis un punct de lucru „altfel” la o margine de București nu reprezintă decât vârful unui aisberg uriaș, care plutește nestingherit de nimeni prin România și care, pre numele mirean, i se spune prostituție. Spun asta pentru că da, această „nobilă” îndeletnicire cu videochat-ul nu este altceva decât cortina luminoasă și strălucitoare care acoperă scena celei mai vechi practici sau meserii din lume. Așadar, sub acest paravan aparent nevinovat, prestează o sumedenie de curve care, mai-mai că și-ar dori să treacă în ochii societății dar și ai autorităților drept persoane onorabile, corecte și respectabile. Dovada că unii gură-cască au înghițit hapul acestor femei de moravuri ușoare este și faptul că în urmă cu ceva timp în media botoșăneană a fost prezentată o asemenea „prestatoare” drept o persoană care prin … munca pe brânci a reușit în viață, adunând lunar în pușculița-i duhnind a transpirație de libidinos, zeci și zeci de mii de euro. Faptul că au fost băgate în seamă de mijloacele media a creat în creierașul neted al respectivelor prestatoare impresia că ele practică o meserie nobilă, onorabilă, care, după judecata lor, ar trebui să fie neapărat subiectul unei ședințe de guvern având ca subiect unic menționarea în nomenclatorul de meserii al acesteia. În același context laudativ, mai multe publicații centrale ne-o prezentau pe fosta nevastă a unui sportiv celebru drept o femeie de succes, când ea de fapt nu se ocupă cu altceva decât cu cea mai veche meserie din lume. De altfel, îmi amintesc despre periplul ei din urmă cu niște ani prin Botoșani când, după ce s-a instalat la un hotel din oraș, a dat, prin intermediul unui om de afaceri, sfoară-n … tagma masculină că vinde … ora cu 2-300 de euro. Pe aceleași coordonate sexuale se desfășoară și evoluția unei foste neveste de mare compozitor contemporan care, la fel, este mediatizată ca fiind o femeie ce face o grămadă de bani din aparițiile în fundul gol pe platformele de profil. În toate cazurile, videochat-ul nu este altceva decât o publicitate agresivă care atrage bărbații în patul acestor „dive” precum lampa pe fluturi. Banii adevărați și mulți se fac „prestând” la greu în pat și nu online, unde se adună ceva-ceva, dar total nesemnificativ comparativ cu sutele de euro lăsate de către clienți pe noptieră drept recompensă pentru totala mulțumire trupească a lor. Revenind la frații Tate, este musai să analizăm măcar parțial motivele pentru care au aterizat în România. În primul rând, dacă stăteau la ei în țară, legile dure și aspre de acolo le-ar fi fost o stavilă de netrecut, iar dacă o treceau totuși, ar fi fost în situația să umble cu cătuși de oțel și nu cu cele de catifea folosite în jocurile sexuale. Apoi, materia primă este sub orice critică în Regat comparativ cu cea de la noi. Se știe că cele mai frumoase și apetisante femei de acolo sunt cele din estul Europei. Așadar, frățicii noștri britanici nu au făcut altceva decât că au ales terenul cel mai propice pentru „afacerea” lor. Toate aceste cazuri prezentate au trei caracteristici comune: 1. Curvele nu-și asumă menirea lor (utilă, de altfel!) în societate, încercând să-și acopere adevărata îndeletnicire precum șnurul fesele. 2. Statul român prin ale sale instituții habar nu are să reglementeze și să gestioneze prostituția. 3. Mijloacele de informare, chiar și cele autointitulate serioase și nu de scandal, prin prezentarea admirativă, chiar idilică a acestor stări de fapt, oferă tinerelor din România o iluzorie rețetă de îmbogățire rapidă, onorabilă și eficientă, fără a pune degetul pe rană și a menționa cuvântul „prostituție”. Despre prima caracteristică nu prea am ce să spun, întrucât doar una din o mie de femei ușoare își recunoaște orientarea. Cât privește contextul legislativ deficitar, îmi vine în minte vorba aceea înțeleaptă din bătrâni și anume „corb la corb nu-și scoate ochii”. Puneți cuvântul „curvă” în loc de „corb” și veți vedea imediat legătura dintre legiuitori și videochatiste! În acest context este edificatoare și declarația unuia dintre cei doi, care a afirmat clar că la ei în Regat legile sunt extrem de dure și nu-și puteau „dezvolta” afacerea. Din aceste considerente eu cred că politicienii ar trebui să ignore anumite canoane religioase și să alinieze legislația cu vremurile în care trăim, adică să legifereze prostituția. Știu, morala creștină este contra acestei idei, dar dacă vom pune în balanță câte păcate (și grele tare!) se fac ilegal și câte s-ar putea face într-un cadru legal organizat, cu siguranță soluția propusă devine acceptabilă. Cât despre media, ce se poate spune din moment ce o grămadă de jurnaliști se prostituează aproape pe față pentru câțiva gologani? Ce se poate spune oare despre faptul că gologanii vin de la clienții politici care își cosmetizează imaginile cu ajutorul prostituatelor media? Dacă și-ar recunoaște adevărata îndeletnicire, fetele care fac videochat ar fi în ochii lumii de un milion de ori mai respectate decât aceste curve!
