Aşa cum Monitorul anunţa încă din luna august, şefii judeţului au făcut promisiuni cu spitale noi, pe care nimeni nu le-a luat în seamă. Ministrul Alexandru Rafila a anunțat zilele trecute lista cu cele 27 de spitale din România care vor primi bani prin PNRR. Botoşaniul nu este nici măcar între cele respinse, semn că nu a fost luat niciodată în calcul pentru finanţare.
La inaugurarea Unității de Primiri Urgențe (UPU), care a avut loc în luna august, președintele Consiliului Județean, Doina Federovici, a prezentat cu fast trei proiecte noi pe care le-a pregătit la faza de studii de fezabilitate, pentru infrastructura sanitară din municipiu și județ.
Şefa CJ anunţa trei spitale noi, construite de la 0
După ce finalizarea UPU a durat un an jumătate şi a costat 2,5 milioane de euro, şefa CJ a dorit să prezinte proiecte pentru nu mai puţin de trei unităţi sanitare noi, construite de la zero. Potrivit acesteia, investițiile presupuneau trei corpuri noi de clădiri, valoarea proiectelor fiind de 108 milioane de euro. Astfel, Secția de Pediatrie necesita 52 de milioane de euro, Secția de Psihiatrie 39 milioane de euro, iar Secția Exterioară Săveni alte 17 milioane de euro. Un total de 108 milioane de euro. Cu alte cuvinte un sfert din preţul Spitalului Regional Iaşi, un proiect care este în discuţii de numai 15 ani.
Şefa judeţului a declarat atunci că spera ca finanţarea pentru aceste unităţi sanitare să vină prin PNRR. Prezent la momentul când au fost făcute declaraţiile, cel puţin optimiste, ministrul Sănătății a atras, încă de atunci, atenţia că Botoşaniul nu figureaza cu niciun proiect în cadrul programului de finanţare PNRR. „Când am ajuns la Ministerul Sănătății în luna decembrie am găsit 49 de spitale preselectate din țară din care urmau să se selecteze cel puțin 25 în cadrul PNRR. Nu am găsit niciunul din Botoșani”, a spus ministrul Sănătăţii, medicul Alexandru Rafila.
Chiar dacă optimismul a continuat şi ulterior, Ministerul Sănătății a prezentat, miercuri, lista finală a celor 27 de spitale din România care vor beneficia de finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Cele 27 de obiective au fost selectate dintr-o listă mai extinsă, de 42 de spitale.
Promisiuni cu spitale în loc de proiecte eligibile
Botoșaniul nu a figurat cu vreo unitate sanitară nici măcar în lista inițială de 42 din care s-au ales cele 27 de unităţi finanţate. Alte patru proiecte de spitale au fost respinse din start. Nici în cele 42 şi nici în cele patru nu s-a regăsit vreun proiect al şefilor judeţului Botoşani.
Deşi şefii judeţului au promis, cu mare fast, că vor obţine finanţări pentru trei noi spitale, Botoşaniul nici nu a fost vreodată în vederile Ministerului Sănătăţii pentru alocarea de fonduri şi asta din simplul motiv că Botoşaniul nici nu a avut proiecte. Ci doar promisiuni şi câteva poze care dădeau bine. Concret, însă, nu am avut nimic, iar judeţul asta a primit, nimic. Vaslui, Bacău, Piatra Neamţ, au primit aprobări pentru proiectele depuse.
La Botoşani, în luna august, şefa CJ arăta o serie de fotografii cu clădiri frumoase. “Avem în acest moment trei proiecte mature foarte importante pentru sistemul de sănătate botoșănean. Aceste trei proiecte care însumează în total aproximativ 110 milioane euro. Neavând proiecte mature nu poți să soliciți finanțare”, spunea, la acea dată, şefa CJ Botoşani. Unde anume au fost depuse acele proiecte nimeni nu ştie, însă.
„Sunt proiecte mature şi căutăm finanţare”
Cert este că în astfel de situaţii trebuie puţin mai mult decât vorbe şi imagini generate pe calculator. “Am realizat studiile de fezabilitate. Sunt proiecte mature și căutăm finanțare în acest moment. Sunt trei proiecte care pot fi implementate în perioada următoare. Primul proiect este cel al spitalului de Pediatrie. Este un proiect în valoare de aproximativ 52 milioane euro. Cel de-al doilea proiect are adresabilitate către secția de Psihiatrie. Este un proiect generos în valoare de 39 milioane euro. Unitatea funcționează în sistem pavilionar, iar pentru asigurarea actului medical și asigurarea funcționării clădirilor se fac eforturi continue. Cel de-al treilea proiect, pe care l-am construit în această perioadă, este cel pentru spitalul din orașul Săveni. Are o valoare de 17 milioane euro”, a mai spus, la acea dată, Doina Federovici.
Până una alta, pe lângă promisiuni, Spitalul Judeţean rămâne unul dintre puţinele, dacă nu singurul, spital cu secţii întinse pe o distanţă de peste 70 de kilometri. Deşi şefa CJ a dat vina chiar şi pe interese politice, că Botoşaniul ar fi marginalizat din cauza conducerii PSD, nu poate fi uitat faptul că pe alte finanțări din PNRR s-au atras fonduri pentru eficientizarea energetică a Maternității, pentru bucătăria și spălătoria de la Spitalul Județean, pentru Secția de Psihiatrie din Parcul Tineretului, sau pentru Secţia de Boli Infecţioase.
Spitale fără medici
Cu toate acestea, ministrul Rafila a lăsat să se înţeleagă că pentru spitale noi ar trebui să fie şi medici care să le populeze. Iar la Botoșani aceasta este o problemă tot mai mare. Mai ales în Oraşul Săveni, acolo unde se doreşte construcţia unui nou spital, însă unde de mai multe ori unitatea a fost pur şi simplu închisă pentru că cei 2-3 medici şi-au luat concediu.
„Strategia de resurse umane trebuie să ţină pasul cu strategia legată de dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală. Nu putem să construim clădiri fără personal medical calificat. Avem nişte instrumente acum la îndemână, telemedicina, acordarea la distanţă de servicii medicale. Sunt sute de localităţi din România care nu au asistenţă medicală primară, iar corpul medical este îmbătrânit, are o medie de vârstă de peste 55 de ani”, a completat ministrul Rafila.
Moldova, codaşă la fonduri prin PNRR
În Principiile PNRR de implementare se menţionează că aceste fonduri ar trebui să respecte un principiu de distribuire echitabilă geografică. Moldova are, însă, o finanţare în raport cu ponderea populaţiei de doar 65,6%, în timp ce Transilvania de 115%, iar Muntenia de 105%. Între Moldova şi Transilvania este o diferenţă de 50%, iar între Moldova şi Muntenia de 40%. Potrivit Ziarul de Iaşi, raportul real al finanţării pe locuitor pentru Moldova şi Transilvania este 1 leu la 1,76 lei, iar între Moldova şi Muntenia de 1 leu la 1,6 lei.
Cazul Bucureştiului este la fel de interesant, cu 9% din populaţie, capitala şi împrejurimile atrag 28,9% din sume, o finanţare de 321% mai mare în raport cu populaţia.
De asemenea unităţile spitaliceşti construite pentru structurile de securitate – armată, sevicii şi poliţie (repartizate în Transilvania şi Muntenia) – , reprezintă 12,6% din PNRR (1,37 miliarde lei), adică cu 1,4% mai puţin ca întreaga Moldovă. Adică pentru 150.000 de angajaţi din structurile de securitate se investeşte în spitale noi cât pentru 4 milioane.
Aceeşi sursă arată că fondurile din PNRR acoperă doar într-o proporţie de 60-90% finanţarea noilor spitale. Restul banilor vin de la buget, adică şi de la impozitele/taxele plătite de cetăţenii români din judeţele Moldovei. Efectul este următorul: Moldova va pierde nu doar prin finanţare directă, dar şi pentru că va finanţa indirect prin buget mai mult din costurile noilor spitale construite în Transilvania şi Muntenia, decât din ale ei proprii.
