Pensiile speciale n-au fost inventate în România, însă pe plaiurile mioritice s întâlnesc cele mai mmulte anomalii la acest capitol.
Confruntate cu declinul demografic, statele europene care au fost generoase până acum cu unele categorii de viitori pensionari încep să regândească acest sistem. Situația este complicată în toată Europa din cauza faptului că numărul salariaților este în scădere, în timp ce numărul pensionarilor crește. Cu alte cuvinte, pentru cei mai mulți pensia riscă să devină doar una simbolică. Și totuși, există încă destule categorii „speciale” de pensionari care nu suferă din această cauză.
Ce înseamnă pensia specială?
Potrivit Comisiei Europene, pensiile speciale sunt toate pensiile care îndeplinesc simultan trei criterii. În primul rând, sunt alocate în funcție de un anumit domeniu de muncă sau al unui statut special, apoi, finanțarea se face din bani publici și, în al treilea rând, o pensie specială este considerată mai avantajoasă decât schema generală de pensionare.
De pildă, acest tip de pensionar beneficiază de o vârstă de pensionare mai mică, are beneficii la pensie mai mari deoarece câștigurile pe baza cărora este calculată pensia sunt definite mai favorabil sau perioada de contributivitate este mai redusă. Cu alte cuvinte, în ochii experților europeni, orice pensie care deviază de la normă, care privește în special durata contributivității și vârsta de pensionare, este considerată pensie „specială”.
Dacă ar fi să ne uităm la un tablou general al UE, dintre cele 27 de state membre ale UE, doar una nu are deloc pensii speciale pentru nicio categorie profesională: Suedia. De fapt, Suedia nu are nici măcar o vârstă de pensionare standard – fiecare este responsabil când începe să retragă o parte sau toți banii de pensie – dar nu mai repede de vârsta de 62 de ani. Valoarea pensiei pe care o va încasa un suedez depinde de momentul în care decide să iasă la pensie.
Și, totuși, trebuie subliniat că pensie specială nu înseamnă automat o pensie mai mare decât media. În majoritatea statelor care acordă astfel de pensii (adică 24), „special” înseamnă posibilitatea de a ieși din activitate mai repede. Experții europeni mai arată că 17 state oferă posibilitatea ca perioada de contributivitate pentru anumite categorii să fie calculată mai favorabil, în timp ce 15 state oferă beneficii mai mari la pensionare.
Cine sunt beneficiarii în UE
Bulgaria, țara cu cele mai mici pensii din UE, acordă pensii speciale mai multor categorii, inclusiv profesorilor. Pe de altă parte, în Belgia, printre beneficiarii de pensii speciale sunt ziariștii profesioniști, dar și angajații căilor ferate naționale sau ai companiilor publice, profesorii sau forțele armate active.
Cele mai multe state acordă pensii speciale pentru muncile grele sau desfășurate în condiții periculoase (mineri, marinari, cei care lucrează cu azbest, pescari), dar și sportivi profesioniști sau balerini care sunt încadrați tot în această categorie, pentru lucrătorii pe cont propriu, inclusiv fermierii, și pentru persoanele defavorizate. Totuși, trebuie menționat că pensiile de urmaș, precum și cele de handicap nu sunt considerate pensii speciale de către Comisia Europeană.
Nu lipsesc din categoriile celor care primesc pensii speciale nici forțele de ordine, armata, poliția, serviciile de informații sau magistrații. De altfel, 19 state din cele 27 au astfel de pensii pentru cei care lucrează în domeniile securității și apărării, însă unele dintre ele sunt pe cale să fie eliminate. De exemplu, Polonia vrea să elimine pensiile speciale pentru piloți, iar Belgia tot pentru piloți și personalul aviației civile, în timp ce Danemarca, Spania, Ungaria i-au pus pe listă pe militari.
De la profesori, medici, funcționari publici sau angajați ai unor companii deținute de stat, diferite categorii de angajați în sistemul public, fără a-i lua în considerare pe magistrați, primesc o pensie „specială” în 20 din cele 27 de state membre.
Cu toate acestea, sunt state care încep să taie din aceste privilegii. Danemarca, de pildă, vrea să elimine pensiile speciale pentru toți angajații la stat, Spania, unele categorii de funcționari publici, Franța pentru unii profesori și angajați din telecom. Croația plusează și nu mai vrea pensii speciale pentru parlamentari, pentru funcționari publici și nici pentru cadrele universitare.
În mai bine de jumătate din statele UE, magistrații sau angajații din sistemul judiciar primesc pensii speciale.
Dar și aici sunt diferențe de la un stat la altul. În timp ce în Danemarca doar judecătorii și prim-procurorii au acest drept, în Lituania și Portugalia, doar judecătorii sunt exceptați de la regula pensionării standard.
Pe de altă parte, Germania, Bulgaria, Cehia, Franța, Italia, Olanda sunt printre țările care nu acordă niciun fel de privilegiu la pensie celor care lucrează în sistemul judiciar.
Cât ne costă
Statele care au un sistem de pensii speciale alocă fiecare peste 1% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru ele. Este cazul Finlandei, României, Poloniei, Greciei, Belgiei, Luxemburgului, Spaniei, Croației, Danemarcei, Portugaliei și Irlandei, arată The 2021 Ageing Report al Comisiei Europene.
Grecia înaintează cel mai mare procent din PIB pentru aceste cheltuieli (2,7%, însă procentul nu cuprinde toate categoriile de pensii speciale), urmată de Polonia (2,6%) și Belgia și Luxemburg (fiecare cu câte 2,1% din PIB). De altfel, în Polonia, aproape unu din cinci pensionari primesc pensie specială, arată și raportul Special Pensions in the EU din 2020. În România, de pildă, doar puțin peste 5% din numărul total al pensionarilor sunt încadrați în categoria „specială”.
Chiar dacă România alocă în jur de 1,3% din PIB, numărul pensionarilor „speciali” este mult mai mic decât în Polonia, de exemplu. Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, atrage atenția că „polonezii au de patru ori și ceva mai mulți pensionari [speciali] decât noi, ca procent, însă, la noi, efortul bugetar e 1,3% și la ei e 2,3%. Efortul bugetar e aproape de două ori mai mare, deși au, ca număr, de patru ori și ceva mai mulți pensionari decât România”. Pe de altă parte, explică Ionuț Dumitru, Bulgaria este un alt caz interesant, pentru că ei alocă 0,8% din PIB pentru pensiile speciale și au, procentual, de două ori mai mulți pensionari beneficiari de astfel de pensii decât România.
Cu alte cuvinte, deși în România sunt mai puțini pensionari care primesc pensii speciale, sistemul de plată este mult mai generos.
Excepția românească – trei anomalii
„Ai contribuit mult, ai pensie mare. Nu cred că putem să discutăm de ceva mai just decât atât. La noi, din păcate, s-a extins foarte mult zona asta de pensii speciale și acolo unde nu există niciun argument pentru care să ai pensii speciale”, a explicat economistul-șef al Raiffeisen Bank.
În afară de pensionarii de asigurări sociale de stat și agricultori, care reprezintă majoritatea, adică în jur de 5 milioane de persoane, conform datelor Ministerului Muncii, în România există categorii speciale care primesc pensii, care potrivit legii, se numesc „de serviciu” semnificativ mai mari față de medie.
Astfel, peste 9.300 de judecători, procurori, aviatori civili, diplomați, angajați ai Curții de Conturi sau foști parlamentari sunt beneficiari ai pensiilor speciale, arată datele pentru luna iunie ale Casei Naționale de Pensii. Judecătorii și procurorii sunt categoria a căror pensie medie de serviciu depășește 19.900 de lei. În cazul acestora, aproape toată suma este suportată din bugetul de stat, nu din cel al asigurărilor sociale. În cazul foștilor parlamentari, președintele Klaus Iohannis a promulgat recent legea prin care sunt eliminate pensiile speciale pentru această categorie.
Aceștia sunt doar cei ale căror pensii țin și de bugetul Casei Naționale de Pensii, însă în afara lor mai există și pensionarii de la MAI, MApN, SRI, reprezentanții cultelor și ai avocaților, fiecare categorie de personal având propria casă de pensii.
Dispariția completă a pensiilor care ies din normă „nu este o decizie ușoară”, punctează Ionuț Dumitru, însă este una care ține de factorul politic. De fapt, problemele nu sunt neapărat legate de numărul mare de persoane care pot primi aceste pensii, ci un cumul de privilegii care fac ca sistemul să fie inechitabil față de cei care plătesc timp de 35 de ani contribuția pentru pensie și ies din activitate la 65 de ani, atât cât sunt reperele standard în România.
Fără contributivitate, dar pensia este mai mare decât salariul
Dacă pentru majoritatea cetățenilor, pensia este calculată în funcție de nivelul contribuțiilor, pentru cei care încasează pensii speciale, lucrurile stau diferit. Cu toate că nu au contribuit deloc sau au contribuit foarte puțin la sistemul public de pensii, în unele cazuri, primesc mai mulți bani de pensie decât ce câștigau ca salariați și mult peste cei care au contribuit în toți cei 35 de ani, atât cât este stagiul complet de cotizare.
„Știm cu toții, când ieșim la pensie, veniturile se diminuează pentru că nu ai resurse”, explică Ionuț Dumitru, punctând că unii pensionari ajung să câștige mai mult pentru că au o formulă de calcul care îi avantajează: procent de peste 80% din veniturile brute. „E aberant, nimeni nu s-a sesizat când s-au trecut contribuțiile de la angajator la angajat că s-a inflatat foarte mult brutul, că acolo se inflatează foarte mult pensiile speciale și nu are nicio logică. Ajungi în situația în care pensia să fie mai mare decât salariul. Nu cred că mai există nicăieri în lume așa ceva”.
Pensionările anticipate
Vârsta medie la care se pensionează românii este mai mică decât cea legală. „Ca și în alte cazuri, sistemul este abuzat”, a spus Radu Crăciun, directorul general al BCR Pensii. În opinia lui, un rol important îl joacă aici și pensionările anticipate „mult prea numeroase” care au loc.
Un exemplu recent: unul dintre numele vehiculate pentru funcția de Avocat al Poporului, Fabian Gyula, în vârstă de 50 de ani, a declarat că s-a pensionat anul trecut, iar pensia sa depășește 10.000 de lei, și a recunoscut că pensia sa este una mare raportată la cea medie. Iar faptul că are calitatea de pensionar nu îl împiedică să poată obține și un salariu.
Cumulul pensie – salariu
Deși Guvernul a adoptat, recent, un proiect de lege prin care bugetarii nu vor mai putea cumula salariul cu pensia, sunt în continuare mai multe excepții despre care ministrul Muncii spune că erau necesare pentru ca legea să fie constituțională. Astfel, aleșii locali, parlamentarii, membrii CCR și ai Curții de Conturi, și nu numai, se numără printre bugetarii exceptați din legea interzicerii cumulului pensiei cu salariul la stat.
