România a ratat din nou aderarea la Spațiul Schengen după ce Austria și Olanda au votat joi la Consiliul JAI de la Bruxelles împotriva aderării Bulgariei și României la acest spațiu. Austria a anunțat oficial, prin vocea ministrului său de Interne, că se opune aderării României și Bulgariei. Olanda a votat la pachet pentru respingerea României și Bulgariei, deși susținea România, dar decuplarea celor două țări s-a dovedit imposibilă.
Croația a primit vot unanim și va intra în Schengen de la 1 ianuarie 2023, potrivit unui anunț al președintelui Croației. Ca urmare a votului, controalele la granițele terestre ale Croației cu celelalte state membre Schengen vor înceta de la 1 ianuarie 2023, în timp ce controlul la aeroporturi va înceta de pe 26 martie 2023, când se schimbă programul liniilor aeriene.
Olanda și-a clarificat poziția în interiorul Consiliului JAI: a explicat că este în favoarea aderării României la Schengen, dar votul a fost negativ pentru că România e la pachet cu Bulgaria, iar Olanda consideră Bulgaria nepregătită.
Ce este Spațiul Schengen
Spațiul Schengen reprezintă o zonă de liberă circulație a cetățenilor din cele 26 de țări membre. Dintre acestea, 22 fac parte din Uniunea Europeană, iar restul de 4 sunt din afara acesteia.
Spațiul Schengen poate fi definit ca o politică a Uniunii Europene prin care țările acceptate în această zonă sunt de acord să elimine toate tipurile de control la frontierele reciproce.
Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale Spațiului Schengen este echivalentă cu o mai mare libertate de mișcare, dar și cu o securitate sporită. Acestea sunt posibile prin adoptarea unor reguli comune pentru statele semnatare ale Convenției de punere in aplicare a Acordului Schengen, și anume:
- eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
- un set comun de reglementări care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
- armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară;
- cooperare consolidată în domeniul polițienesc;
- cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și de transfer a executării hotărârilor penale;
- crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen
Ce înseamnă aderarea la Spațiul Schengen
Zilnic, aproximativ 3,5 milioane de cetățeni traversează o frontieră internă din Uniunea Europeană. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.
Toți cetățenii UE pot rămâne pe teritoriul unui alt stat membru în calitate de turiști până la trei luni cu un pașaport sau cu un act de identitate valabil.
Totodată, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru având dreptul să fie tratați în același mod precum cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul să studieze în orice stat membru. Odată cu aderarea la Spațiul Schengen, cetățenii țării respective vor primi o autorizație din partea unui stat membru în vederea călătoriei.
Această autorizație poartă denumirea de viză Schengen și este valabilă cel mult 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile. Aceasta este viza de scurtă ședere. Totodată, o autorizație de tranzit prin zonele internaționale de tranzit ale aeroporturilor din statele membre ale zonei Schengen vor beneficia de viză de tranzit aeroportuar.