Asistenții sociali din mai multe instituții din județ au trăit, pentru câteva ore, “în pielea” unei persoane cu dizabilități. Aceștia au comunicat prin semne, au mers legați la ochi pe o stradă și au interacționat cu copiii cu autism.
Anul acesta premiul Nobel pentru fizică s-a acordat unor cercetători care deschid noi perspective asupra lumii. Ei ne spun că atunci când două corpuri, două ființe interacționează suficient între ele, se produce un schimb de energie, o transformare în ambele sensuri, iar ele devin inseparabile din punct de vedere cuantic.
O astfel de legătură s-a creat luni, 5 decembrie, între asistenții sociali – membri ai Sucursalei Teritoriale Botoșani a Colegiului Național al Asistenților Sociali din România și participanții cu abilități speciale din cadrul atelierelor organizate de 3 asociații care activează în domeniul serviciilor oferite persoanelor cu dizabilități. A fost vorba despre Asociația Părinților Copiilor cu Autism, Asociația Nevăzătorilor din România și Asociația Națională a Surzilor din România.
S-au pus în pielea persoanei cu dizabilițăți
În cadrul atelierelor, într-un adevărat maraton desfășurat de-a lungul întregii zile, asistenții sociali s-au pus „în pielea” fie a terapeutului, fie a persoanei cu dizabilități. Asta pentru a experimenta lumea, măcar pentru câteva ore, din altă perspectivă. Au comunicat cu copiii cu autism și cu terapeuții lor, au mers prin oraș legați la ochi, ghidați de bastonul alb, au comunicat și interacționat fără sunete, prin limbajul semnelor și al emoțiilor.
Această interacțiune a fost dovada faptului că numai participarea activă, directă, empatică, prezentă, transpunerea în situațiile particulare de viață ale celorlalți, ne fac să înțelegem mai bine provocările și barierele de care se lovesc persoanele cu abilități diferite, instrumentele, mentale sau fizice, de care au nevoie pentru a înțelege și a se putea adapta lumii înconjurătoare.
Dar această experiență a mai însemnat ceva. Și o dovedesc mărturiile participanților. Anume faptul că a te pune în locul celuilalt și a interacționa suficient de mult cu acesta creează o acea legătură cuantică între două ființe. Și toți rămânem transformați în urma ei.
“Am văzut și am simțit iubire”
”A fost o altfel de experiență pentru mine, neîntâlnită și netrăită vreodată (până acum). Am cunoscut oameni MAGICI; spun magici deoarece dăruința cu care doamnele pe care le- am întâlnit astăzi la Asociația Părinților Copiilor cu Autism ne-au vorbit, puterea, speranța și devotamentul lor m-au însuflețit, m-au uluit. Am văzut și am simțit iubire, pentru ca fără iubire (spun eu) nimic din ceea ce facem nu este de durată”, a spus Ioana Alexandru, asistent social în cadrul UPU-SMURD.
”Ce am simțit eu azi, la sediul Asociației Surzilor din Botoșani? Am să scriu foarte simplu: un munte de emoții, empatie, curiozitate și am sesizat o extraordinară bucurie de a ne primi în casa lor. Noi, grupul de asistenți sociali am intrat destul de emoționați și dornici să aflăm cum o duc acești oameni speciali, semeni de ai noștri din comunitate, dar am fost bucuroși să aflăm de la ei și cum se comunică prin semne, cum se „traduc” prin limbajul semnelor numele noastre . Vă mulțumim frumos pentru ospitalitate!”, a spus Lăcrămioara Radu, asistent social în cadrul DGASPC Botoșani.
De la fiecare persoană cu dizabilități avem ceva de învățat
”Astăzi am întâlnit oameni deosebiți și puternici. Dorința mea a fost să înțeleagă că le suntem alături (ceea ce sper că au înțeles) iar ei ne-au dat o lecție de viață. Ne-au învățat ce înseamnă răbdarea, dragostea, nădejdea și credința. Multă sănătate și putere oameni minunați!”, Loredana Nicolau, asistent social în cadrul DGASPC Botoșani.
”Asociația Națională a Surzilor din România: contact vizual permanent, emoții care nu pot fi ascunse, oameni calzi, primitori și cu un zâmbet molipsitor. Astăzi am învățat să-mi spun numele și să mulțumesc folosind limbajul mimico gestual. Să fiu recunoscătoare pentru lecțiile primite. Aprecieri pentru găzduire și bunătăți!”, a spus Raluca Sorlescu, asistent social în cadrul UPU-SMURD.
”De la fiecare persoană avem câte ceva de învățat, cât de puțin, însă putem învăța zi de zi. La Asociația Nevăzătorilor am putut simți ceea ce simte un nevăzător, modul prin care acesta se poate descurca în comunitate. La Asociația Surzilor am putut învăța câteva din semnele pe care aceștia le folosesc pentru a comunica prin limbajul semnelor. Am învățat de asemenea să-mi spun numele prin intermediul dactilemelor. În ambele asociații am întâlnit oameni frumoși la chip și la suflet care învață mereu cum să se adapteze în societate”, a spus Maria Luiza Aniței, asistent social în cadrul DGASPC Botoșani.
“Oamenii nu sunt hârtii, documente, raporate”
”Unii percep autismul ca o dizabilitate, alții ca o abilitate altfel. Funcțională sau nu. Oamenii în general cred că „autiștii sunt în lumea lor”. Participând azi la atelierul APCA, m-am întrebat care este această „lume a lor”. Cred că se cunoaște prea puțin din ea. Noi, cei care am ales această profesie de asistent social, avem obligația, măcar morală (dacă nu și profesională) să cunoaștem, înțelegem, măcar în parte, această lume ALTFEL. Dacă nu, totul rămâne la nivel rece, detașat, scriptic, birocratic. Oamenii nu sunt hârtii, documente, rapoarte. Oamenii sunt universuri complexe de gânduri și sentimente. Azi, la ANSR, se făcuse la un moment dat atâta liniște, doar mâinile mișcau aerul. Numele meu în limbajul semnelor arată atât de frumos!”, a spus Carmen Șmit, asistent social în cadrul DGASPC Botoșani.
”Activitatea desfășurată astăzi, un adevărat maraton al emoțiilor, în care asistenții sociali din CNASR Botoșani s-au implicat atât de minunat. A fost un real succes! Astăzi am fost fizic… emoțional… dar și cu profesionalism, alături de copii cu autism, de persoane nevăzătoare precum și de persoane surde.
Am simțit, am trăit, am experimentat și am învățat cu toții lucruri absolut remarcabile! Mulțumim din suflet tuturor asistenților sociali care au participat la activitățile de astăzi ce și-au propus să celebreze într-un mod mai diferit, anul acesta, persoanele cu dizabilități, cu ocazia Zilei de 3 Decembrie!”, a concluzionat asistentul social Daniel Hliban, președinte al CNASR Botoșani.