În timp ce agresiunile în familie se înmulțesc de la o lună la alta, autoritățile județene combat violența domestică cu ședințe, serbări şi luminiţe. Așa se face că unele familii ajung să fie scena unor drame – de la crime și violuri, la violențe barbare și amenințări.
Tragic este că la toate aceste scene din „dragoste” martori sunt inclusiv copiii, care ajung să fie terorizați. Și, în loc să se implice direct în salvarea acestora, autoritățile combat violențele cu clădiri iluminate în portocaliu.
În primele 9 luni ale acestui an, de exemplu, polițiștii au înregistrat 954 de fapte de violență în familie. Cu 18 mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. „În aceeași perioadă, polițiștii au emis 239 de ordine de protecție, iar față de 5 persoane a fost dispusă măsura reținerii pentru săvârșirea infracțiunii de încălcarea ordinului de protecție”, a precizat Delia Nenișcu, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ). Prin urmare, în fiecare zi polițiștii au înregistrat în medie câte 3-4 cazuri de violență în familie.
Autorităţile se implică doar pe hârtie
Doar că, în multe dintre aceste situații, intervențiile autorităților se rezumă numai la cercetările derulate de polițiști și eventual emiterea unor ordine de protecție. Asta pentru că unii responsabili din serviciile de asistență socială nu se implică aproape deloc.
S-a văzut și în luna septembrie, când presa a relatat cazul unei familii din comuna Hudești, cu 11 copii, care trăiau în condiții mizere. Nimeni nu s-a autosesizat, ci a fost nevoie de intervenția Avocatului Poporului. Acesta a solicitat analizarea cazului de către cei de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Botoșani. Asta deși cei de la Asistența Socială din comună trebuia să fi cunoscut situația cu mult înainte. Doar că ancheta socială făcută acolo a mai scos la iveală ceva. Pe lângă sărăcia lucie, femeia, mama celor 11 copii, a povestit că era agresată constant de bărbat. De două ori a fost nevoită să fugă de acasă din cauza acestor agresiuni.
Cu alte cuvinte, protecția este doar pe hârtie. Victimele violenței domestice sunt abandonate inclusiv de cei care ar trebui să le protejeze. Lipsa programelor de formare, dar și mentalitățile misogine, rasiste sau homofobe contribuie la izolarea victimei și la reîntoarcerea ei în relația abuzivă. Așa se explică și de ce, în ciuda existenței serviciilor publice specializate, numărul cazurilor de violență raportate la poliție este în creștere an de an.
Copile abuzate sexual de tatăl vitreg
Un caz abominabil a fost descoperit în primăvara anului trecut. Un dorohoian a fost acuzat că și-ar fi agresat sexual fiicele vitrege. „În urma probatoriului administrat s-a stabilit faptul că acesta, în perioada 2019-martie 2021, ar fi întreținut raporturi sexuale și le-ar fi atins în zonele intime pe fiicele sale vitrege, cu care locuia împreună”, arăta atunci Delia Nenișcu.
Șocant este că în timpul anchetei a ieșit la iveală că inclusiv mama fetelor ar fi avut un rol în această faptă îngrozitoare. Într-o zi din cursul lunii martie 2020, femeia l-ar fi ajutat pe soţul său să o violeze pe una dintre fete. Astfel, în timp ce copila încerca să iasă din casă, mama a tras-o de mână înapoi în cameră. Ulterior a apucat-o de picioare, iar împreună cu soțul a pus-o pe pat, împrejurare în care bărbatul a dezbrăcat-o cu forța pe minoră. Acesta a întreținut un raport sexual cu aceasta, în prezenţa femeii.
„Femeia o mințea şi o manipula pe copilă că <<trebuie să îndure>> pentru ca ea să nu mai fie amenințată de soțul ei cu bătaia, cu moartea şi cu alungarea din locuință”, susțin anchetatorii.
Una dintre fete a fugit de acasă
Unde au fost serviciile sociale în tot acest timp, este greu de spus. Asta pentru că în august 2019 una dintre fete a fugit de acasă. În mod normal cazul ar fi trebuit investigat în amănunt.
Un alt caz la fel de abominabil a fost descoperit vara aceasta, în comuna Unțeni. O altă fată ar fi fost abuzată sexual de tatăl ei, dar și de doi frați, cu acceptul mamei. Și aici femeia fusese agresată de soț și ar fi fugit de la domiciliu de mai multe ori. Cazul trebuia să fie investigat și de cei de la Asistența Socială.
Cazuri încheiate tragic
Nu de puţine ori violenţele în familie se termină tragic. În luna februarie a acestui an, o femeie de 45 de ani, din Horlăceni, a fost ucisă. Aceasta a fost înjunghiată de nu mai puţin de 25 de ori de fostul soţ. Atacatorul le-a înjunghiat şi pe mama şi pe sora femeii, care săriseră să o apere.
În vara lui 2020, două femei, în vârstă de 37, respectiv 39 de ani, din judeţ, şi-au pierdut viaţa după ce au fost bătute de soţii lor. Primul caz este al unei femei din apropiere de Dorohoi. La sfârşitul lunii august 2020, aceasta a zăcut în comă după o hemoragie intracerebrală şi a murit la două zile după internare.
La doar o zi distanţă, o femeie de 39 de ani din Frumuşica a fost găsită moartă în casă, prezentând urme de violenţă. Iniţial poliţiştii au crezut că este vorba despre o moarte naturală, deşi era vorba de o tânără. Ulterior, Poliţia a demarat o anchetă, iar soţul a fost acuzat de lovituri cauzatoare de moarte. Şi acestea nu sunt cazuri izolate.
Programe de prevenţie subfinanţate
Dublul limbaj al autorităților duce la o realitate cruntă, în care programele de prevenție și serviciile sociale sunt profund subfinanțate, cu personal insuficient și nepregătit pentru gestionarea acestei majore probleme sociale. Anul acesta, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse a pus în dezbatere publică un așa-zis regulament pentru managementul cazurilor de violență. Ordinul stabilește pașii care trebuie urmați în aceste situații – evaluarea inițială, activarea măsurilor de protecție în caz de urgență, evaluarea victimei din punct de vedere personal, social și profesional, iar apoi stabilirea planului de intervenție.
„Urmând acești pași, specialiștii în asistență socială vor ști care sunt nevoile reale ale victimei și cum poate fi ajutată cu succes”, spunea ministrul Familiei, Gabriela Firea. Dar nu de regulamente au nevoie victimele, ci de intervenții concrete. Ori fără asistenți sociali profesioniști, suficienți ca număr și bine pregătiți, totul este numai pe hârtie.
Victimele violenţei în familie nu cer ajutor
Că așa stau lucrurile o mai dovedește un aspect – în 2020 DGASPC a deschis o locuinţă protejată pentru victime.
În ciuda fenomenului violenţei în familie, care are o amploare uriaşă, adresabilitatea a fost una foarte redusă. Centrul are o capacitate de șase locuri, dar femeile care au ajuns acolo temporar s-au întors în familii. Asta demonstrează că nici DGASPC nu reușește să-și facă înțelese mesajele. Pe de altă parte, inclusiv specialiştii care lucrează aici cred că multe femei sunt obişnuite cu violenţa. Acestea trec uşor peste ceea ce li s-a întâmplat şi se întorc în familie, chiar dacă ştiu că vor lua bătaie din nou.
„În general sunt femei din mediul rural şi din mediile defavorizate din oraşe. Sunt persoane cu un nivel de cultură redus şi cu o percepţie deformată a normalităţii. Oricât am încerca noi să le consiliem, nu putem să schimbăm peste noapte credinţe încetăţenite în mentalul colectiv de generaţii întregi”, a declarat un specialist care lucrează cu femeile ce au căzut victime brutalităţii soţilor. Ei bine, tocmai aici ar trebui să intervină autoritățile, nu să lumineze clădiri în portocaliu. Acționând doar pentru imagine, rezultatul „serbărilor cu public” va fi tot egal cu zero.
