Așa după cum am remarcat în articolul precedent, literele grecești sunt frecvente în jargonul științific (fizică, chimie, matematică, astronomie, medicină), dar sunt și uzuale, în sensul că le folosim zilnic, în diferite expresii cu care ne-am obișnuit atât de mult încât nu ne-am gândit și la legătura dintre ele și alfabetul grec. „Epsilon” este a cincea literă a alfabetului grecesc („E, ε”), care corespunde cu „E, e” din alfabetul nostru. Literal, „e psilon” înseamnă „e simplu”. Denumirea „e simplu” a apărut în Evul mediu, fiind o creație a gramaticilor bizantini, atunci când exista fostul diftong „αι”, care ajunsese omofon cu epsilon, adică se pronunța la fel. În matematică, litera mică este folosită pentru a desemna un număr sau o cantitate foarte mică, fiind preluată și în statistică, unde reprezintă termenii de eroare. Din acest motiv, în țări precum Franța, sau Anglia, termenul a trecut în limbajul de zi cu zi, în forma expresiei „este epsilon!”, adică este derizoriu, nesemnificativ. Un zero barat la noi, la români. În fizică, litera este folosită pentru permitivitatea relativă. Este simbolul monedei Euro ((€), cele două linii paralele având menirea de a simboliza stabilitatea monedei. A fost aleasă această literă pentru că e litera de început a vechii Elade, leagănul continentului european, dar și a continentului nostru, Europa. Aldous Huxley, unul dintre marii scriitori și filosofi englezi (1894-1963), dintr-o proeminentă familie britanică, folosit această literă în faimosul său roman distopic “Brave New World”, aici epsilon fiind un copil sau un bărbat a cărui părere contează puțin, sau care nu gândește (distopia este un antonim al utopiei, fiind numită și anti-utopie, desemnând o societate sau o comunitate figurativă, care este nedorită sau înspăimântătoare, în opoziție cu utopia definită în secolul XVI , de către Thomas Morus, văzută ca o societate ideală, cu criminalitate, violență și sărăcie minime). „Iota” („I, i”) este a noua literă din alfabetul grec, având semnificația lui I și i din alfabetul nostru. În limbile română și franceză, litera „iota” are înțelesul de „cel mai mic lucru”, „cel mai mic detaliu”, fiind folosită pentru a descrie o cantitate neînsemnată, aproape inexistentă. În acest sens, se regăsește în expresii precum „(nici)o iotă”, adică „deloc, câtuși de puțin, deloc”, sau „fără a schimba o iotă”, cu alte cuvinte „fără a schimba nici măcar o virgulă, nimic”. Expresia „o iotă”, cu înțelesul de nimic, apare și în Noul Testament, în discursul către mulțime al Lui Iisus Hristos, aflat alături de ucenicii Săi (“Evanghelia după Matei”, 5:18): „Căci adevărat zic vouă: Înainte de a trece cerul și pământul, o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece, până ce se vor face toate”.
Simbolul „Euro”, cu detalii tehnice. Este litera grecească „epsilon”, cu două linii paralele la mijloc
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
