Propus pentru reabilitare, sediul Muzeului Județean de Istorie, aflat în plin centrul municipiului Botoșani, riscă să devină o ruină pentru că mult anunțatele lucrări de restaurare întârzie să înceapă. Deși angajații muzeului au mutat întreg patrimoniul încă din luna august, de atunci și până în prezent nu s-a mai întâmplat nimic.
Asta cu atât mai mult cu cât cei din conducerea Consiliului Județean anunțaseră încă din noiembrie 2021 că amplasamentul a fost predat către Compania Națională de Investiții (CNI) și asocierii condusă de SC Smeogal Construct SRL Iași, care ar trebui să realizeze lucrările de modernizare și reabilitare a clădirii.
Totodată, ordinul de începere a lucrărilor a fost semnat pe 15 decembrie 2021, însă muncitorii întârzie să-și facă simțită prezența. Miercuri, de exemplu, muzeul era închis, nu erau aduse niciun fel de materiale de construcții, iar imobilul arăta de parcă fusese părăsit.
În schimb, pe ușa de la intrare trona un anunț prin care eventualii vizitatori erau anunțați că muzeul este închis de la 1 martie 2022 și s-a mutat în sediul din Piața Revoluției nr. 7 (n.r. – sediul sucursalei CEC Bank). Prin urmare, în primul an nu s-a făcut nimic din lucrările menționate în proiectul de reabilitare. Și cum sezonul rece bate la ușă, este puțin probabil că se va mai întâmpla ceva peste iarnă.
Reprezentanţii CJ ridică din umeri
Care este cauza este greu de spus întrucât cei de la CJ ridică din umeri, investiția fiind gestionată de către cei de la CNI.
„Doamnelor și domnilor constructori, vreau să înțelegeți foarte clar că acest obiectiv este de importanță majoră pentru noi, botoșănenii, și, ca beneficiari finali ai investiției derulate prin CNI, vă vom monitoriza activitatea permanent, pentru că vrem ca lucrarea la care v-ați angajat să fie una de referință, de înaltă calitate și finalizată la timp”, spunea în urmă cu un an președintele CJ, Doina Federovici.
Cu toate acestea, de aproape trei luni, sediul muzeului este pustiu. Sunt, însă, voci care spun că lucrările ar fi întârziat să înceapă întrucât s-ar aștepta la o soluție tehnică vizavi de pavimentul clădirii, care ar fi diferit la parter față de cel de la etajul I. Astfel, dacă parterul este placat cu marmură albă, la etaj ar fi un mozaic, iar în mod normal cele două pavimente ar trebui să fie de aceeași natură.
Întârzierile aduc costuri suplimentare
Proiectul de reabilitare presupune lucrări de amploare. Vor trebui consolidate fundația și pereții de piatră de la demisol prin injectarea în masa zidăriei de mortar fluid, vor fi consolidați șpaleții cu bolți de la demisol, se vor efectua placări cu plase sudate pe traseul fisurilor/crăpăturilor cu tencuială armată și realizarea unor cămășuieli armate cu bare independente cu grosime de 15 centimetri, pe fața interioară a bolților de la demisol. Se va interveni și se vor reface tencuiala, finisajele, dar și elementele decorative.
Printre lucrările prinse în proiect se regăsește și înălțarea mansardei Muzeului și amenajarea aici a spațiilor administrative. Astfel se va extinde spațiul expozițional de la 17 săli la 23 de săli de expunere. În plus se vor crea noi spații pentru ateliere creative și săli multimedia. Valoarea totală a proiectului se ridica în urmă cu un an și jumătate la 36 de milioane de lei, din care partea de cofinanțare pe care o asigura Consiliul Județean este de aproximativ 577.000 de lei.
Între timp, costurile materialelor de construcții au explodat și este de așteptat ca și valoarea lucrărilor să crească. Cum execuția lucrărilor întârzie să înceapă, mulți botoșăneni se tem ca nu cumva muzeul să aibă aceeași soartă ca și Teatrul „Mihai Eminescu” a cărei reabilitare întârzie de ani de zile. În cazul muzeului, lucrările ar urma să fie finalizate cel târziu în iunie 2025, dar orice decalaj față de calendarul normal înseamnă bani pierduți pentru Consiliul Județean, dar și pentru muzeu. Asta pentru că CJ a închiriat actualul spațiu de la CEC Bank, iar muzeul nu mai poate încasa nici măcar puținii bani adunați din vânzarea biletelor de intrare.
Clădire construită în perioada Primului Război Mondial
Clădirea, una dintre cele mai frumoase imobile de patrimoniu din Botoșani, a fost ridicată în perioada Primului Război Mondial, după proiectul arhitectului Petre Antonescu, cel care a mai făcut Primăria Bucureștiului, Arcul de Triumf, Cazinoul din Sinaia.
„Actul de naștere” a fost semnat în trei exemplare, la 31 octombrie 1904. Un exemplar a fost trimis la Arhivele statului din București, un exemplar a rămas la Prefectură, iar unul a fost introdus într-un tub metalic, alături de monede din acea vreme, iar tubul a fost îngropat în temelia clădirii. Piatra de temelie a fost pusă pe 4 octombrie 1904, dar lucrările au început abia în martie 1905. La 28 noiembrie 1906, construcția a fost finalizată, iar conducerea județului de atunci a dedicat această clădire jubileului celor 40 de ani de domnie a regelui Carol I.
De-a lungul existenței sale, imobilul a găzduit Prefectura, Consiliul Județean, biroul medicului șef al județului, biroul medicului șef veterinar, cel al inspectorului șef de poliție, instituția de coordonare a învățământului și a cultelor, iar din 1972 adăpostește Muzeul Județean de Istorie.