Magistrații Curții de Apel Suceava au amânat ieri, pentru a patra oară în ultimele două săptămâni, pronunțarea sentinței definitive în dosarul fostului președinte al Consiliului Județean, Florin Țurcanu.
Decizia fusese anunțată încă din 19 octombrie, dar la fiecare termen anunțat instanța a hotărât să amâne pronunțarea sentinței. Inițial, judecătorii trebuiau să se pronunțe pe 1 noiembrie a.c., doar că la termenul stabilit magistrații au amânat hotărârea pentru 4 noiembrie. Dar și atunci a urmat o altă amânare, pentru 8 noiembrie. Ieri, însă, completul a venit cu o nouă amânare, sentința urmând să fie pronunțată pe 17 noiembrie.
Situația generată şi de reglementări impuse de Curtea Constituțională
Situația se datorează și ultimelor reglementări impuse de Curtea Constituțională. Astfel, printr-o hotărâre adoptată în aprilie 2021, Curtea Constituțională a statuat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării, precizând că redactarea acesteia ulterior deciziei aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil.
În trecut, sentințele erau pronunțate în ședințele publice, erau prezentate minutele pe portalul instanțelor de judecată și comunicate părților, după care hotărârile in extenso, cu motivările aferente, erau redactate cu întârziere. Uneori, acest lucru se prelungea și pe parcursul câtorva luni.
În acest context, în mai 2021 Parlamentul României a adoptat o nouă lege potrivit căreia hotărârea trebuie să fie redactată la momentul pronunțării. În cazuri temeinic justificate, dacă deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii nu pot avea loc în termenul menționat anterior, instanța poate amâna succesiv pronunțarea, fiecare amânare neputând depăși 30 de zile. Potrivit aceluiași act normativ, hotărârea trebuie pronunțată la cel mult 120 de zile de la închiderea dezbaterilor.
Prima hotărâre are 90 de pagini
Cum hotărârea pronunțată de Tribunalul Botoșani din ianuarie 2020 are aproape 90 de pagini format A4, este de așteptat și ca decizia definitivă de la Curtea de Apel Suceava să fie una extrem de laborioasă, ea urmând să facă trimitere atât la faptele reținute de procurori, la decizia instanței de fond, dar și la motivele invocate în apel. Așadar, redactarea ei ridică o serie de probleme, judecătorii fiind obligați să invoce și prevederile legale pe care se bazează sentința.
Proces cu zeci de termene de judecată
Până la amânările cu pronunţarea sentinţei, dosarul a avut zeci de termene şi în faza de judecată. Amânările succesive vin în contextul în care dosarul se află pe rolul Curții de Apel Suceava de mai bine de doi ani și jumătate, timp în care au fost nu mai puțin de 31 de termene de judecată. Dosarul a ajuns pe rolul Curții pe 9 martie 2020, însă procesul s-a amânat de la o lună la alta.
În primă fază, pe 11 mai 2020, instanța a dispus suspendarea cauzei pe durata stării de urgenţă, din cauza pandemiei de Covid-19, fără să fie efectuat vreun act de procedură în dosar. Când s-au reluat dezbaterile în instanță, în iunie 2020, judecătorii au dorit să afle dacă sunt cereri de probe, dată fiind soluţia de achitare parţială pronunţată de Tribunalul Botoșani în cazul lui Aristomel Anușca.
Prin urmare, s-a solicitat reaudierea mai multor martori, după care toți procurorii DNA Suceava, desemnaţi în activitatea judiciară, au fost testaţi pozitiv la testul privind infectarea cu virusul SARS-CoV-2.
Expertiză nouă cerută de avocați
Prin urmare, procesul a fost amânat. Ulterior, apărătorii lui Țurcanu au solicitat o nouă expertiză, încercând să dovedească faptul că valoarea casei din Aleea Pajiștei, care a făcut obiectul traficului de influență, ar fi mai mică decât cea stabilită la instanța de fond. A fost stabilit un expert, desemnat de apărare, care trebuia să depună concluziile. Doar că expertiza și clarificările solicitate de părți au întârziat, așa că procesul s-a prelungit până anul acesta.
Acuze grave
Fost preşedinte al CJ Botoșani în perioada 2012 – 2014, Florin Ţurcanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe motiv că, în intervalul 2013 – 2014, i-ar fi solicitat omului de afaceri Marcel Bîrsan, care administra societatea Cornell’s Floor SRL, să-i construiască o casă la marginea municipiului Botoşani, pe numele socrului său, promiţându-i în schimb că va interveni pe lângă angajaţii CJ şi unii primari, aşa încât firmele lui să câştige o serie de licitaţii.
Casa ar fi fost ridicată pe numele socrului lui Țurcanu, Aristomeș Anușca, prin intermediul unei firme paravan, Paltinul SRL, Marcel Bîrsan oferindu-i fostului preşedinte CJ şi o serie de bani pentru ca acesta să „plătească” facturile fictive emise. Afacerea a ieşit la iveală la finele lui 2015, când procurorii DNA au organizat mai multe percheziţii. În urma anchetei, Florin Ţurcanu a fost acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar socrul său de complicitate la spălare de bani.
Condamnare cu executare în primă instanţă
În timpul procesului, Florin Ţurcanu a respins acuzaţiile şi a susţinut că întreaga construcţie ar fi fost realizată din banii familiei. Pe 29 ianuarie 2020, după un proces maraton, Florin Ţurcanu a fost condamnat în primă instanţă de Tribunalul Botoşani la patru ani şi trei luni de închisoare cu executare. Totodată, magistraţii i-au aplicat şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de patru ani.
Din pedeapsă se scădeau însă zilele petrecute în arest preventiv şi în arest la domiciliu, adică aproape un an, de la 22 martie 2016 la 3 martie 2017. În schimb, socrul său, Aristomel Anuşca a fost achitat, judecătorii apreciind că faptele nu au fost comise cu vinovăţia prevăzută de lege. Magistraţii au dispus confiscarea specială a sumei de 260.306,16 lei, adică valoarea casei şi a celelaltor bunuri primite de Ţurcanu pentru traficul de influenţă. În acest sens, magistraţii au menținut sechestrul aplicat pe teren şi pe casa de pe Aleea Pajiştei.
Fostul şef al CJ are deja o condamnare
Doar că între timp, Curtea Constituțională a decis că prescrierea specială a faptelor penale nu a operat în perioada 2018 – 2022, din motive de neconstituționalitate. Prin urmare, nu este exclus ca faptele imputate fostului președinte al CJ Botoșani să se fi prescris, din cauza trecerii timpului. Altfel spus, nu este exclus ca un alt motiv al amânărilor succesive în pronunțarea sentinței să fie și această eventuală prescriere a răspunderii penale.
O eventuală condamnare a lui Țurcanu în acest dosar instrumentat de procurorii anticorupție ar echiva însă cu o pedeapsă cu executare în regim de detenție. Asta pentru că, în decembrie 2014, Florin Țurcanu a mai fost condamnat definitiv la şase luni închisoare cu suspendare pentru fals şi uz de fals. Atunci, el a fost trimis în judecată pe motiv că, în perioada iunie-iulie 2009, imediat după ce a preluat conducerea organizaţiei judeţene a PNL Botoşani, a semnat în fals o serie de hotărâri prin care mai mulţi membri ai organizaţiei au fost excluşi din partid, pentru ca persoanele agreate să ajungă să ocupe fotoliile de consilieri. Denunţat, el a fost găsit vinovat şi condamnat. De altfel, din cauza acestei condamnări, Florin Ţurcanu a pierdut funcţia de preşedinte al CJ.
