Un botoșănean care a deținut funcția de președinte la o cooperativă agricolă din Săveni a fost condamnat la închisoare cu suspendare, după ce ar fi obținut ilegal subvenții europene pentru pășuni, în valoare de peste un milion și jumătate de lei. Acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, Ionel Aiftodoaie s-a ales cu o pedeapsă de trei ani de închisoare, dar instanța a dispus suspendarea executării pedepsei pe o durată de doi ani. În acest interval, bărbatul va trebui să respecte mai multe obligații stabilite de judecători.
Totodată, Cooperativa Agricolă Zomina Ferm Săveni, prin intermediul căreia s-au solicitat subvențiile, a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 40.000 de lei pentru același gen de fapte, magistrații dispunând și suspendarea activităţii pe o durată de doi ani. În plus, botoșăneanul și cooperativa în cauză au fost obligați să restituie Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură suma de 1.660.500,86 lei, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile calculate de la data efectuării fiecărei plăţi până la data achitării efective.
Sentința a fost pronunțată ieri de Tribunașul Botoșani, dar nu este definitivă.
Fermier trimis în judecată în 2020
Botoșăneanul și cooperativa din Săveni au fost trimişi în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție la începutul lui 2020. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010-2019, acționând în calitate de președinte al cooperativei agricole Zomina Ferm Săveni, cu rea-credință și în baza aceleiași rezoluții infracționale, ar fi depus la APIA Botoșani mai multe documente false pentru obținerea în mod nelegal de subvenții pe suprafață pentru terenurile cu destinația pășune situate pe raza orașului Săveni, obținând în această modalitate suma totală de 1.660.500,86 lei.
În actul de sesizare s-a reţinut că la nivelul anului 2010 reprezentanții Primăriei orașului Săveni au invitat cetățenii din oraș și din satele arondate (Bozieni, Petricani, Chișcăreni și Bodeasa) să participe la o serie de ședințe organizate la școlile gimnaziale din aceste localități, respectiv la sediul primăriei, ocazie cu care au fost informați că, urmare a modificărilor legislative, consiliul local nu mai poate încasa subvenție agricolă pentru pășunea comunală, astfel că nu o mai poate întreține, urmând a fi dată în concesionare, prin organizarea unor licitații publice, asociațiilor crescătorilor de animale care vor depune cereri în acest sens.
Cu această ocazie, cetățenilor li s-a explicat că, pentru a putea pășuna în continuare animalele pe islazurile comunale, este necesară înființarea unei asociații la care să adere, în calitate de membri, deținătorii de animale din aceste localități, iar ulterior formularea unei cereri de concesionare a pășunii de către noua asociație.
Taxă cerută de la oameni
Urmare a acestor discuții, în cadrul cărora crescătorii de animale au perceput existența unui risc de a pierde dreptul de a-și pășuna animalele pe islazul comunal, aceștia au acceptat să susțină demersul de înființare a unei asociații. Așa au fost întocmite mai multe înscrisuri intitulate „lista crescătorilor de animale din localitatea Bozieni/Chișcăreni/Petricani/ Bodeasa asociați în vederea constituirii Cooperativei Agricole Zomina FermSăveni”, care urma să încheie contract de concesiune cu Primăria orașului Săveni pentru pășunea comunală, scopul declarat fiind acela de a asigura în continuarea posibilitatea fermierilor de a-și pășuna animalele pe islazul comunal.
Totodată, cetățenilor li s-a solicitat și achitarea unei taxe în cuantum de 20 lei/animal deținut, cu justificarea că aceste sume sunt necesare pentru cheltuielile ce vor fi efectuate cu înființarea cooperativei.
Subvenţii trecute la secret
Ulterior a ieșit la iveală că nu toți cetățenii au achitat aceste taxe și nu toți au semnat cereri de adeziune, prin urmare nu au primit calitatea de membri cooperatori în cadrul asociației. Asta deși animalele deținute de ei figurau pe liste pentru a putea justifica la APIA întrunirea condiției referitoare la încărcătura sau numărul de animale pe pășunea deținută. Astfel, susțineau procurorii DNA, din totalul de 209 fermieri semnatari, au semnat doar 37 cereri de adeziune.
Asta pentru că, cei care ar fi condus cooperativa, în mod deliberat, ar fi evitat atribuirea calității de membri cooperatori a fermierilor care au semnat acele liste, întrucât această calitate era generatoare de drepturi legale, printre care și acelea de a fi informați și de a participa la activitatea cooperativei agricole, inclusiv acela de a cunoaște modalitatea în care sunt gestionate sumele de bani încasate de cooperativă cu titlu de subvenție agricolă de la APIA.
Ionel Aiftodoaie ar fi gestionat de unul singur întreaga activitatea a Cooperativei
La finalul investigațiilor, procurorii DNA au ajuns la concuzia că, așa cum au arătat probele administrate în cursul urmăririi penale, Ionel Aiftodoaie ar fi gestionat de unul singur întreaga activitatea a Cooperativei Agricole Zomina Ferm Săveni și nu a dat nimănui socoteală cu privire la modalitatea în care erau utilizate fondurile provenite din subvențiile agricole, nici măcar celorlalți membri fondatori, astfel cum rezultă din depozițiile acestora. De altfel, cu prilejul audierii, Aiftodoaie ar fi recunoscut că fermierii care au semnat listele de adeziune „nu au fost membri, întrucât deși au completat acele cereri de adeziune nu s-a realizat primirea lor oficială în Cooperativă”, fiind „o formalitate necesară pentru încasarea subvențiilor agricole”.
„În fapt, <<formalitatea>> de care vorbește inculpatul se referă la necesitatea creării artificiale a posibilității de justificare la APIA a întrunirii condiției referitoare la încărcătura sau numărul de animale pe pășunea deținută (UVM), pentru a putea obține subvențiile agricole, în acest sens fiind centralizate datele fermierilor referitoare la numărul de animale deținute, creându-se aparența calității lor de membri în cadrul Cooperativei Agricole Zomina Ferm Săveni”, au menționat procurorii anticorupție. Asta pentru că pe mai multe tipuri de declarații, tabele, liste sau centralizatoare, ar fi fost falsificate semnăturile olografe ale așa-zișilor membri.
Proces de un an și jumătate
Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Botoșani, iar procesul a durat un an și jumătate, fiind audiați mai mulți martori, mai ales din rândul celor care figurau ca membri. Părerile au fost însă împărțite. În timp ce unii au declarat că nu s-a pus în discuţie obţinerea de subvenţi, alţii au arătat că acest aspect a fost stabilit de la bun început.
Din acest motiv, declaraţiile date de martori nu au clarificat destinaţia sumelor obţinute cu titlu de subvenţii, existând vădite contradicţii şi omisini atât cu privire la efectuarea unor lucrări în interesul crescătorilor de animale, cât şi cu privire la amploarea acestora. Astfel, unii le-au considerat consistente, iar alții superficiale, minime sau inutile. Unul dintre martori a susținut că a primit cam în fiecare an câte 600 de lei pentru amenajarea adăpătorilor, iar un altul a invocat că „s-a dat cu îngrășământ de maxim patru ori în patru ani diferiți”, pentru ca ulterior să susțină că „în fiecare an a fost împrăștiată cantitatea de 4 tone îngrășământ (aproximativ 100 saci) și atât”.
Așa se face că ieri, după mai multe amânări ale pronunțării sentinței, completul de judecată a dat verdictul, Ionel Aiftodoaie și cooperativa în cauză fiind condamnați. În plus, toate documentele neconforme au fost anulate. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. În plus, până la pronunțarea hotărârii definitive, cei trimiși în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție. În schimb, pentru recuperarea prejudiciului, instanța a dispus menținerea sechestrelor aplicate de procurorii DNA.