Magistrații Curții de Apel Suceava au amânat vineri, pentru a doua oară în ultimele zile, pronunțarea sentinței definitive în cazul fostului președinte al Consiliului Județean, Florin Țurcanu, trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru trafic de influență și spălare de bani.
Inițial, completul de judecată stabilise pe 19 octombrie că hotărârea va fi pronunțată pe 1 noiembrie a.c., adică marți. Doar că la termenul stabilit magistrații au decis să amâne pronunțarea pentru astăzi, 4 noiembrie. Nu a fost nici astăzi pentru că, în loc de sentință, judecătorii au venit cu o nouă amânare.
„Amână deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii pentru data de 08.11.2022”, se arată în încheierea instanței. Prin urmare, decizia ar urma să vină marțea viitoare.
Proces cu 31 de termene de judecată
Amânările succesive vin în contextul în care dosarul se află pe rolul Curții de Apel Suceava de mai bine de doi ani și jumătate, timp în care au fost nu mai puțin de 31 de termene de judecată. Dosarul a ajuns pe rolul Curții pe 9 martie 2020, însă procesul s-a amânat de la o lună la alta.
În primă fază, pe 11 mai 2020, instanța a dispus suspendarea cauzei pe durata stării de urgenţă, din cauza pandemiei de Covid-19, fără să fie efectuat vreun act de procedură în dosar. Când s-au reluat dezbaterile în instanță, în iunie 2020, judecătorii au dorit să afle dacă sunt cereri de probe, dată fiind soluţia de achitare parţială pronunţată de Tribunalul Botoșani în cazul lui Aristomel Anușca.
Prin urmare, s-a solicitat reaudierea mai multor martori, după care toți procurorii DNA Suceava, desemnaţi în activitatea judiciară, au fost testaţi pozitiv la testul privind infectarea cu virusul SARS – CoV2.
Expertiză nouă cerută de avocații lui Țurcanu
Prin urmare, procesul a fost amânat. Ulterior, apărătorii lui Țurcanu au solicitat o nouă expertiză, încercând să dovedească faptul că valoarea casei din Aleea Pajiștei, care a făcut obiectul traficului de influență, ar fi mai mică decât cea stabilită la instanța de fond. A fost stabilit un expert, desemnat de apărare, care trebuia să depună concluziile. Doar că expertiza și clarificările solicitate de părți au întârziat, așa că procesul s-a prelungit până anul acesta.
Condamnare pentru trafic de influență și spălare de bani
Trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, Florin Ţurcanu a fost condamnat pe 29 ianuarie 2020, în primă instanţă, de Tribunalul Botoşani, la patru ani şi trei luni de închisoare cu executare.
Găsit vinovat la ambele capete de acuzare, fostul şef al judeţului a primit câte o pedeapsă de trei ani de închisoare pentru fiecare faptă, dar instanţa de judecată a revocat suspendarea executării pedepsei pentru o altă condamnare primită de Ţurcanu în 2014 pentru fals intelectual şi uz de fals, a contopit toate condamnările şi a dispus ca Florin Ţurcanu să execute pedeapsă rezultantă de 4 ani şi 3 luni închisoare în regim de detenţie.
Fostul șef al județului are Interzis la funcțiile publice
Totodată, magistraţii i-au aplicat şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de patru ani. Din pedeapsă i se vor scădea, însă. zilele petrecute în arest preventiv şi în arest la domiciliu, adică aproape un an, de la 22 martie 2016 la 3 martie 2017.
Aristomel Anușcă a fost achitat de judecători
În schimb, socrul său, Aristomel Anuşcă, inculpat şi el în acelaşi dosar pentru complicitate la cele două infracţiuni, a fost achitat, judecătorii apreciind că faptele nu au fost comise cu vinovăţia prevăzută de lege. Tot prin aceeași sentință, magistraţii au dispus confiscarea specială a sumei de 260.306,16 lei, adică valoarea casei şi a celelaltor bunuri primite de Ţurcanu pentru traficul de influenţă, în acest sens magistraţii menţinând sechestrul aplicat pe teren şi pe casa de pe Aleea Pajiştei.
Fost preşedinte al CJ Botoșani în perioada 2012 – 2014, Florin Ţurcanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe motiv că, în intervalul 2013 – 2014 i-ar fi solicitat omului de afaceri Marcel Bîrsan, care administra societatea Cornell’s Floor SRL, să-i construiască o casă la marginea municipiului Botoşani, pe numele socrului său, promiţându-i în schimb că va interveni pe lângă angajaţii CJ şi o serie de primari aşa încât firmele lui să câştige o serie de licitaţii.
Casa ar fi fost ridicată prin intermediul unei firme paravan, Marcel Bîrsan oferindu-i fostului preşedinte CJ şi o serie de bani pentru ca acesta să „plătească” facturile fictive emise.
Afacere scoasă la iveală în 2015
Afacerea a ieşit la iveală la finele lui 2015, când procurorii DNA au organizat mai multe percheziţii, inclusiv la locuința omului de afaceri Marcel Bîrsan, patronul societății Cornell’s Floor. Aici, procurorii DNA au găsit o agendă în care erau mai multe menţiuni care făceau referire la contractul semnat între Aristomel Anuşcă (n.r. – socrul lui Florin Ţurcanu), şi societatea Paltinul SRL, firmă paravan folosită pentru construcţia casei lui Ţurcanu. Aparent, acele menţiuni păreau simple evidenţe contabile, dar când au comparat sumele cu valoarea plătită de Anuşcă către Paltinul, anchetatorii au realizat cifrele sunt identice. În plus, fiind extrem de meticulos în afaceri, Marcel Bîrsan îşi planificase toate lucrările, în agendă fiind trecute activităţile săptămânale.
Astfel, pe multe dintre file erau trecute lucrările făcute la casa lui Florin Ţurcanu, inclusiv cu planificarea muncitorilor. În acest fel, când au comparat înscrisurile, anchetatorii au realizat că toate aceste mențiuni din agendă atestau limpede şi fără echivoc că locuinţa din Aleea Pajiştei a fost ridicată de societatea Cornell’s Floor, nicidecum de Paltinul, cu care s-a încheiat contractul de antrepriză.
Socrul, complice la infracțiunile ginerelui său
Prin urmare, noianul de martori a fost doar pentru a se vedea că aşa au stat lucrurile, iar mărturiile oamenilor au confirmat totul. În urma anchetei, Florin Ţurcanu a fost acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar socrul său, Aristomel Anuşcă, pentru complicitate la spălare de bani. În timpul procesului, Florin Ţurcanu a respins acuzaţiile şi a susţinut că întreaga construcţie ar fi fost realizată din banii familiei.
Cu toate acestea, el a fost găsit vinovat și condamnat. Cât priveşte traficul de influenţă, judecătorii au plecat de la un aspect esenţial – simpla pretindere de bani sau alte foloase, ori simpla acceptare de promisiuni sunt suficiente pentru consumarea infracţiunii.
Prin urmare, nu era imperativ necesar ca Ţurcanu să fi intervenit ulterior pentru ca firmele lui Bârsan să fi câştigat licitaţiile, deşi societăţile omului de afaceri au câştigat, după discuţiile cu Ţurcanu, contractul cu Primăria Avrămeni privind întreţinerea drumurilor, dar şi contractele Primăria Dîngeni pentru instalaţii termice şi achiziţionarea de mobilier şcolar. În schimb, în ceea ce priveşte spălarea de bani, și aici lucrurile au fost destul de clare în condiţiile în care sumele de bani oferite de Bîrsan pentru plata facturilor fictive au trecut pe la Aristomel Anuşcă, după care s-au dus la Paltinul SRL, fiind disimulată adevărata natură a lor.
„Au fost vătămate valori deosebit de importante ocrotite de legea penală”
În aceste condiții, magistrații de la Tribunalul Botoșani au considerat că, prin faptele comise de Florin Ţurcanu, „au fost vătămate valori deosebit de importante ocrotite de legea penală”, iar „asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societății induce un puternic sentiment de insecuritate socială, de nesiguranță în opinia publică, ar putea întreține climatul infracțional și ar crea inculpaților și celor tentați să comită fapte similare impresia că pot persista în sfidarea legii”.
„Aceasta în contextul în care infracțiunile de corupție au luat o amploare deosebită în societatea românească, mai ales cele la nivel înalt cum sunt infracțiunile cu privire la care este cercetat inculpatul”, au subliniat magistraţii.
Totodată, instanţa a apreciat că faptele comise prezintă „un grad ridicat de pericol social, având în vedere că avem de a face cu infracțiuni de corupție, săvârșite de președintele Consiliului Județean, și prin metode elaborate, ce au presupus implicarea mai multor persoane”.
Şi nu este doar atât. Magistraţii au recunoscut că nu au luat în calcul acordarea de circumstanţe atenuante întrucât „prin coborârea pedepselor sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile comise, se ajunge la pedepse vădit disproporționate față de gravitatea faptelor și persoana acuzatului, pedepse care nu-și atinge scopul preventiv-educativ”.
Dosar cu parcurs sinuos
Dosarul a avut însă un parcurs destul de sinuos. Din aprilie 2016, de când Florin Țurcanu a fost trimis în judecată, dosarul a trecut prin mâinile a trei judecători de la Tribunalul Botoșani. Astfel, primii doi magistrați s-au pensionat în timpul procesului, iar de fiecare dată a fost nevoie de reluarea audierilor. Aşa se explică de ce sentinţa a fost pronunţată la aproape patru ani de la trimiterea dosarului în instanţă. De altfel, și judecătorul care a pronunțat hotărârea instanței de fond s-a pensionat imediat după redactarea sentinței.
Condamnarea la închisoare cu executare a venit în contextul în care Țurcanu avea antecedente penale. Astfel, în decembrie 2014, el a mai fost condamnat definitiv la şase luni închisoare cu suspendare pentru fals şi uz de fals. Atunci, Florin Ţurcanu a fost trimis în judecată pe motiv că, în perioada iunie-iulie 2009, imediat după ce a preluat conducerea organizaţiei judeţene a PNL Botoşani, a semnat în fals o serie de hotărâri în care se consemna că mai mulţi membri ai organizaţiei au fost excluşi din partid, o parte dintre consilierii judeţeni şi locali pierzându-şi mandatele.
Peste 20 de membri excluși din partid
Falsurile fuseseră realizate tocmai pentru ca persoanele agreate de Ţurcanu să ajungă să ocupe fotoliile de consilieri. Atunci au fost excluşi din partid 23 de membri, o parte dintre ei depunând plângeri penale. În realitate, în cadrul şedinţei Delegaţiei Permanente de atunci singurele sancţiuni aplicate au fost retragerea sprijinului politic. Ulterior, realizând că sancţiunea retragerii sprijinului politic nu duce la încetarea calităţii de consilier, Florin Ţurcanu a emis în fals hotărâri în care se atestă că sancţiunea aplicată a fost de fapt excluderea.
Florin Țurcanu a ajuns în conducerea ALDE
Denunţat, el a fost găsit vinovat şi condamnat. De altfel, din cauza acestei condamnări Florin Ţurcanu a pierdut funcţia de preşedinte al CJ. În urma scandalului iscat după ancheta DNA, el a anunţat că se retrage din politică, doar că ulterior el a ajuns în conducerea organizaţiei județene ALDE, preşedintele filialei fiind tocmai soţia sa. Anul acesta, însă, cei doi au demisionat din ALDE și au solicitat reînscrierea în PNL.
Amânarea deciziei definitive în dosarul lui Florin Țurcanu vine în contextul în care Curtea Constituțională a decis că, timp de patru ani, din 2018 și până anul acesta, prescrierea specială a răspunderii penale a fost neconstituțională. Prin urmare, multe dintre faptele vechi ar urma să fie prescrise din cauza trecerii timpului. În această situație se află și o serie de dosare care vizează fapte de corupție, existând discuții că și în cazul Țurcanu s-ar putea invoca acest aspect.
Aproape 600 de dosare în curs de urmărire
De altfel, luna trecută reprezentanții DNA au recunoscut oficial, prin intermediul unui comunicat de presă, că, în urma deciziei CCR, prescripţia răspunderii penale va avea consecinţe asupra a 557 de dosare în curs de urmărire penală şi în faţa instanţelor, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 de miliarde de euro.
Alte 190 de dosare, care sunt în curs de urmărire penală pe rolul DNA, ar urma să fie închise din aceleași motive. În toate aceste dosare este vorba de infracţiuni de corupţie, asimilate corupţiei, trafic de influență şi având ca obiect fraudarea fondurilor europene.
