Sute de botoşăneni au ajuns la spital pentru a se trata de o boală, dar s-au ales cu altele chiar în unitatea sanitară. Astfel, nu mai puțin de 440 de botoșăneni s-au îmbolnăvit cât timp erau internați în Spitalul Județean de Urgenţă (SJU) „Mavromati”. Cazurile au fost raportate în primele nouă luni ale anului de compartimentul de control a infecţiilor intraspitaliceşti.
„Infecțiile nosocomiale există. Nu putem să le negăm. Ele există la nivelul spitalului, există în toate spitalele din România. Avem o rată a infecțiilor nosocomiale un pic crescută, acum, și din cauza faptului că raportăm inclusiv cazurile ușoare de SARS-CoV-2, dar ca definiție de caz se încadrează la infecții nosocomiale și le raportăm”, a precizat medicul primar epidemiolog Ştefan Bercea, directorul medical al SJU Mavromati.
Dintre cele 440 de cazuri de infecţii nosocomiale, 220 sunt infecţii cu SARS-CoV-2.
În primele nouă luni ale acestui an au fost externaţi puţin peste 26.000 de pacienţi din toate secţiile SJU. Aproape 2% dintre persoanele care au stat în spital au plecat cu o boală în plus.
Secţii cu zeci de cazuri
Conducerea unităţii sanitare spune că cele mai multe persoane infectate au fost pe Secția de Psihiatrie 6, unde au fost raportate 57 de îmbolnăviri. De altfel, toate cele şase secții pe această specialitate însumează nu mai puţin de 170 de îmbolnăviri în perioada spitalizării. Majoritatea sunt, însă, afecțiuni respiratorii sau Covid, forme uşoare. Cazurile mai grave şi numeroase sunt acolo unde pacienții sunt expuşi şi la bacterii mai periculoase.
„La Secția ATI a fost raportat un număr de 54 de cazuri. Este o secție cu risc, care este predispusă la apariția infecțiilor nosocomiale și unde pacienții, stând foarte mult intubați, au predispoziție la apariţia de infecție nosocomială”, a spus economista Doina Caba, managerul general al SJU Mavromati.
Potrivit cifrelor, imediat după în acest clasament nefericit apare secția de chirurgie generală, cu 42 de îmbolnăviri în spital.
O femeie ar fi murit
În unele cazuri, infecţiile nosocomiale au dus la tragedii. 
Anul trecut, unul dintre medicii anestezişti a vorbit despre o pacientă care şi-a pierdut viaţa.
„O pacientă venită din Norvegia, s-a contaminat cu SARS-CoV-2. A fost internată la terapie intensivă, ulterior s-a soldat cu deces la Spitalul de Pneumologie Iaşi. Spitalul este acuzat acum că pacienta a contactat infecţii nosocomiale. Noi, în perioada aceea foarte aglomerată de Covid, am fost puşi în situaţia ca un pacient decedat să stea două ore până era coborât la morgă, iar acel pat se ocupa imediat. La ventilatorul respectiv se schimbau numai filtrele, tubulatura. Se făcea o igienă rapidă, numai la locul respectiv. Din acest motiv am fost foarte expuşi din punct de vedere al infecţiilor nosocomiale şi al incidenţei lor”, a spus, în toamna anului trecut, medicul specialist de anestezie şi terapie intensivă Cristian Ponea.
Numărul de cazuri raportate a crescut
Medicul epidemiolog al unităţii sanitare spune că apariţia unor viruşi şi microbi tot mai rezistenţi face ca riscul de infecţii să fie şi mai mare. „Sunt anumiţi agenţi patogeni care sunt implicaţi în apariţia infecţiilor nosocomiale, cum ar fi acinetobacter, pneunomonas aeruginosa (bacilul pioceanic), klebsiella pneumoniae, care sunt foarte greu de eradicat. Rezistă foarte mult pe suprafeţele din spital”, a explicat medicul primar Ştefan Bercea.
Cele mai des întâlnite infecţii în Spitalul Județean sunt date de Clostridium difficile, în proporţie de aproape 30%, SARS-CoV-2 – 50%, Pseudomonas aeruginosa – aproape 10%, acinetobacter app – cu aproape 4% din cazuri, Klebsiella, Stafilococul auriu şi E.Coli – care ajung împreună la aproape 10% din cazuri.
Ca o comparaţie cu cifrele din urmă cu 5-6 ani, infecţiile raportate acum sunt mult mai multe. Cadrele medicale spun, însă, că acum acestea se şi raportează, nu se ascund sub alte afecțiuni, cum se făcea în trecut. În 2017, de exemplu, în primele cinci luni ale anului au fost înregistrate 42 de infecţii asociate asistenţei medicale. Cifre chiar şi de 4-5 ori mai mari decât în urmă cu 8-9 ani.
Pacientă îmbolnăvită după ce a fost îndopată cu antibiotic
În toamna anului trecut, o reclamaţie a fiicei unei paciente internate în spital a scos la iveală mai multe nereguli. Un medic a fost reclamat că era să ucidă un pacient, îndopându-l cu antibiotice de care nu avea nevoie. Controalele au arătat ulterior că situaţia nu era singulară.
Femeia a scris direct Ministerului Sănătăţii, reclamând, printre altele, faptul că mama ei a fost internată în spital din cauza Covid-19, dar a primit în tratament şi un antibiotic puternic, deşi din analize nu reieşea că ar fi avut nevoie de un antibiotic. După perioada de tratament împotriva Covid-19, femeia a început să se simtă mai rău, însă din alte motive. În timpul internării a contactat bacteria Clostridium dificile, iar familia a reclamat tocmai acest fapt, ca pe o infecţie nosocomială.
Inspectorii sanitari au stabilit în urma analizelor şi fişelor de observaţie că tocmai faptul că pacienta a primit un antibiotic puternic a favorizat apariţia bacteriei respective. Ulterior, i s-au mai administrat alte două antibiotice, de clasă inferioară, fără rezultat. Din acest motiv, a fost nevoie ca medicii să treacă la antibiotice şi mai puternice. Pentru a scăpa de bacterie, a fost administrat un antibiotic de ultimă generaţie, pus în categoria antibioticelor de salvare.
Clostridium Dificile a devenit atât de răspândită, încât medicii estimează că, în fiecare an, peste 12.000 pacienţi se infectează în spitale cu acest germen care se dezvoltă acolo unde celelalte bacterii, omorâte de antibiotice, dispar. Provoacă probleme digestive şi decesul apare la 10 pacienţi infectaţi dintr-o sută.
De altfel, conform statisticilor celui mai mare spital din judeţ, Clostridium Dificile este a doua cauză de infecţii nosocomiale în spital, după SARS-CoV-2.
Campanie declanşată la nivel naţional
România raportează în prezent 1% din totalul cazurilor externate ca fiind infecţii asociate asistenţei medicale. La nivel naţional, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au declanşat o campanie pentru a combate aceste infecţii.
„România în momentul de faţă raportează, după o evoluţie crescătoare, 1% din totalul cazurilor externate ca fiind infecţii asociate asistenţei medicale. Media la nivel european este de 7%. Noi am crescut de la 0,2% la 1%. La nivelul UE sunt în fiecare an 37.000 de decese care sunt datorate infecţiilor asociate asistenţei medicale, iar numărul de decese care sunt parţial atribuite acestor infecţii, pentru că pacienţii au multe alte patologii foarte complicate, este de cel puţin trei ori mai mare. (…)
România are circa 5% din populaţia Uniunii Europene şi, dacă ar fi să extrapolăm aceste cifre la nivelul ţării noastre, am vedea că şi în România numărul de decese care ar putea să fie atribuite infecţiilor asociate asistenţei medicale în mod real ar fi probabil de circa 1.700 care s-ar înregistra la nivelul unui an în România. (…) Zilnic în România sunt în medie, conform estimării, probabil, în jur de cinci decese. Aceasta este situaţia”, a afirmat Rafila, într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că nu există nici o ţară în lume în care să nu existe infecţii asociate asistenţei medicale. „Trebuie să ne hotărâm ce dorim: dorim să știm realitatea, să profesionalizăm acest lucru sau ne dorim modelul demagogiei? Atunci putem schimba zilnic manageri de spitale, miniștri pentru că zilnic, conform estimării, sunt în România 5 decese. Eu personal m-aș duce la un spital la care managerul raportează 5-6% infecții, chiar și decese, decât la unul care raportează zero. E un spital în București care zice: dom’le, noi de 11 ani nu avem niciun caz. Eu nu cred acest lucru”, a adăugat Alexandru Rafila.
