Ora de iarnă 2022 este momentul în care ceasurile se dau înapoi și România revine la ora Europei de Est + 2 UTC. Ora de iarnă este considerată ora-standard. Află când se schimbă ora și cum ne influențează trecerea la ora de iarnă.
Trecerea de la ora de iarnă 2022 se face după echinocțiul de toamnă, atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece prin emisfera sudică are loc echinocțiul de toamnă. Pe data de 23 septembrie, echinocțiul de toamnă reprezintă în mod oficial sfârșitul verii. Echinocțiul reprezintă acel moment rar din an (sunt doar două astfel de momente) în care ziua este egală cu noaptea.
Schimbarea la ora de iarnă 2022, ca și în ceilalți ani, se face în ultimul weekend din octombrie, ultima noapte de sâmbătă spre duminică, între 29 și 30 octombrie, când ceasurile se vor da cu o oră înapoi, ora 4.00 devenind ora 3.00.
Ora de iarnă și ora de vară
Această zi va fi cea mai lungă zi din an, ceea ce înseamnă că ziua de 30 octombrie va avea 25 de ore în loc de 24 de ore. Trecerea la ora de iarnă înseamnă, așadar, că vom dormi mai mult cu o oră, deoarece ceasul este dat înapoi cu o oră. Schimbarea orei are loc de două ori pe an, în martie și în octombrie. În luna martie se trece la ora de vară, iar ceasul se dă cu o oră înainte.
Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă
În 2017, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European publică un studiu potrivit căruia nu există niciun efect pozitiv al schimbării orei. În schimb, cercetarea scoate în evidenţă existenţa unor efecte negative asupra sănătăţii umane, agriculturii şi siguranţei în traficul rutier.
Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic. Pot interveni dereglări hormonale, mai ales ale melatoninei, cunoscută și drept „hormonul somnului”. Trecerea la ora de iarnă poate provoca stări de oboseală și poate declanșa scăderea vigilenței, creșterea nivelului de stres, tulburări de somn, perturbarea rutinei zilnice, instalarea asteniei de toamnă.
Simptomele pot fi diferite de la o persoană la alta, iar printre cele mai frecvente sunt: dificultatea de a ne trezi dimineața, stări de rău, astenie și nervozitate generală.
Pentru a evita ca schimbarea orei să vă afecteze starea de bine, ideal este să vă culcați și să vă treziți la aceeași oră, pentru a păstra sincronizarea ceasului biologic. De asemenea, este important să aveți o rutină înainte de a merge la somn – o baie, citit etc. – și să nu beți cafea sau să mâncați ciocolată cu cel puțin șase ore înainte. Specialiștii susțin că avem nevoie de aproximativ o săptămână pentru a ne adapta la ora de iarnă.
Schimbarea orei de iarnă – scurt istoric
România a aderat pentru prima dată la ora de vară în anul 1932. Mecanismul cunoscut prin care se schimbă ora, atât primăvara, cât și toamna, este folosit de peste 100 de ani de mai multe țări din întreaga lume, mai exact 70 de țări. Nu toate țările au aceleași perioade stabilite pentru schimbarea orelor.
Neo-zeelandezul Hudson este cel care a gândit pentru prima dată posibilă introducerea acestui tip de orar. Înainte de schimbarea orei, în luna septembrie se întâmplă și echinocțiul de toamnă. Atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece prin emisfera sudică are loc echinocțiu de toamnă. Pe data de 23 septembrie, echinocțiul reprezintă în mod oficial sfârșitul verii.
După data de 23 septembrie, zilele devin mai scurte și nopțile mai lungi, iar asta se păstrează până la solstițiul de vară, în jurul datei de 21 iunie. În România, ora de vară a fost introdusă în 1932, şi a funcţionat anual, până în 1939 (începea în prima duminică din aprilie, la ora 0.00 şi se încheia în prima duminică din octombrie, ora 1.00). Din 1 aprilie 1940, ora 0.00, până în 2 noiembrie 1942, ora 3.00, ora de vară a fost în vigoare permanent. Apoi, din 1943, s-a renunţat la ea. A fost reintrodusă abia în regimul Ceauşescu, începând cu 1979.
Renunțarea la trecerea la ora de iarnă/ora de vară
Comisia Europeană a cerut renunţarea la schimbarea orei, dar România nu a ratificat încă recomandarea. În februarie 2018, într-o rezoluție votată în Parlamentul European, eurodeputații au cerut o evaluare a regimului actual al orei şi, dacă este necesar, o revizuire a regulilor. Și asta, după ce mai multe organizații au arătat o anumită îngrijorare faţă de modificarea bianuală a orei, care marchează începutul şi sfârşitul perioadei de vară. Cu toate acestea, numeroase studii nu au reuşit să tragă o concluzie clară, dar indică anumite efecte negative asupra sănătăţii umane.
O consultare online a arătat că un număr ridicat de europeni (86% dintre respondenți) sunt în favoarea renunţării la schimbarea orei de două ori pe an. Ulterior acestui sondaj, eurodeputaţii au votat, la 26 martie 2019, renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând cu 2021. Fiecare stat membru urma să decidă pe ce oră va rămâne – ora standard ( adică ora de iarnă) sau ora de vară. Din cauza izbucnirii pandemiei de coronavirus însă, această decizie a fost amânată.
Ora de vară este în prezent implementată în peste 70 de state ale lumii
Schimbarea orei în România se face de două ori pe an, adică trecerea de la ora de iarnă la ora de vară, și invers, cu scopul de a beneficia de cât mai multă lumină naturală în lunile de pe perioada verii. Schimbarea orei de vară, respectiv de iarnă, se face în preajma echinocțiilor de primăvară și de toamna, când ziua e mai mare decât noaprea, respectiv când durata nopții e mai mare decât durata zilei. Ora de vară este în prezent implementată în peste 70 de state ale lumii şi afectează peste un miliard de oameni anual. Totuşi, începutul şi sfârşitul orei de vară variază de la o ţară la alta.
Uniunea Europeană a adoptat ora de vară folosită în Anglia, din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie. În Statele Unite, majoritatea statelor au adoptat ora de vară, cu excepţia statelor Hawaii şi Arizona, precum şi a zonelor insulare (Puerto Rico, Insulele Virgine, Samoa şi Guam). SUA trec la ora de iarnă în prima duminică a lunii noiembrie. Țările europene au adoptat sistemul cu ora de vară – ora de iarnă în secolul trecut, motivul fiind economisirea energiei, cu precădere în perioada războielor sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 70.
Cum să te pregăteşti cel mai bine de schimbarea orei
Deoarece se câștigă o oră în plus, trecerea la ora de iarnă nu este asociată cu același nivel de perturbări ale somnului ca în cazul trecerii la ora de vară, în martie. Totuşi, ora de iarnă poate afecta în continuare ritmul circadian, iar oamenii pot întâmpina pentru o perioadă mai lungă probleme în a-şi adapta orele de trezire. Mulți oameni se simt mai energici datorită acestei ore suplimentare de somn. Cu toate acestea, cei care sunt privați de somn în mod cronic nu pot recupera lipsa somnului după o singură noapte.
Trecerea la ora de iarnă poate fi o oportunitate de a îţi îmbunătăți obiceiurile de somn și de a te odihni suficient în fiecare noapte. Pentru ca schimbarea orei să te influenţeze cât mai puţin, medici sugerează să dai înapoi toate ceasurile din casă în seara dinainte. În acest fel, când te vei trezi a doua zi, adaptarea la noua oră începe imediat. Pe măsură ce te adaptezi la schimbarea orei, ai putea fi tentat să dormi până târziu în weekend, dar fă tot posibilul să îţi respecți cât mai bine programul obișnuit de somn. Nu folosi ora în plus de somn ca scuză pentru a sta treaz mai târziu.
Mergi la culcare sâmbătă la aceeași oră ca de obicei, pentru a-ţi menține ciclul regulat de somn-veghe. După schimbarea orei, încearcă să te culci şi să te trezeşti la aceleași ore în fiecare zi pentru a-ţi reseta ritmul circadian al organismului. Odată ce vei intra într-un tipar constant, corpul se va alinia cu programul tău și va recunoaște în mod natural când este timpul să te trezeşti sau să te culci. Deschide jaluzelele duminică dimineața și întâmpină razele strălucitoare ale soarelui.
Sfârșitul orei de vară împinge înapoi răsăritul soarelui cu o oră, astfel că lumina dimineții va ajunge la tine mai devreme. Soarele este regulatorul naturii și ne menține ritmul circadian în funcțiune. Pe lângă faptul că funcționează ca un ceas natural, soarele este, de asemenea, un bun stimulent pe măsură ce zilele se scurtează. Un studiu a constatat că expunerea la lumina dimineții este cel mai eficient tratament pentru a ne binedispune în fața efectelor iernii, cum ar fi tulburările afective sezoniere.
