Botoşaniul continuă să fie unul dintre cele mai sărace judeţe din ţară. Una dintre cauzele pentru această situaţie este şi numărul mic de persoane care lucrează. Astfel, Botoşaniul este pe penultimul loc la nivel din punct de vedere al ratei de ocupare a populaţiei.
Datele au fost prezentate de Anca Apăvăloaie, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Botoşani, în cadrul şedinţei de Colegiu Prefectural de joi.
„Regiunea Nord-Est, din care județul Botoșani face parte, se situează pe ultimul loc, la nivel național, cu o rată de ocupare de 49.3%. Județul Botoșani este pe penultimul loc, înaintea județului Vaslui, cu o rată de ocupare de 45.9%. Pentru a atinge ținta asumată prin strategia națională de ocupare, de 75%, este mult, mult, mult de muncă”, a declarat Anca Apăvăloaie.
Rata de ocupare a populaţiei se calculează raportând populația activă ocupată civilă la resursa de muncă. „La nivelul județului Botoșani aveam la începutul anului 2022, 104.900 persoane care constituie populația civilă. Dintre acestea 58.800 sunt salariați. Restul se ocupă cu activități în gospodăriile proprii sau alte activități. Resursa de muncă la începutul anului a fost de 228.400”, a mai spus directorul AJOFM.
Numărul populaţiei scade
Aceasta a explicat şi cum se fac aceste calcule.
„Din 228.400 (n.r. persoane care ar putea munci), 104.900 sunt ocupați, rămâne o diferență de 123.500. 2.800 de persoane erau înregistrate în evidența AJOFM Botoșani la dată de 1 ianuarie 2022, rămân 120.700. Avem din datele furnizate de colegul meu de la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, aproximativ 11.200 de elevi. Am mai luat în calcul aproximativ 6.000 de studenți, rămân 103.000 de persoane care nu se află în nici o evidență și nu constituie populație ocupată civilă la care noi să ne raportăm.
Indicatorii statistici vin și ne pregătesc puțin cu rezultatele recensământului, pentru că avem raportat cu anul 2021 mai puțin cu 27.800 persoane din populația ocupată civilă. Ceea ce înseamnă aproximativ 30%, persoane care au dispărut, noi nu ne mai raportăm la ei. Rata șomajului o calculăm ca și raport între numărul de persoane aflate în evidența AJOFM, nu o mai raportăm la 136.700 ce o aveam în 2021, ci o raportăm la 104.900, așa vedem și o creștere, nu mare, dar există o creștere a ratei șomajului”, a mai spus şefa AJOFM
Aceasta a adăugată că problema nu o reprezintă procentul mare al persoanelor neocupate ci numărul de persoane cu care s-a diminuat populația ocupată civilă, care „nu se reflectă în numărul de contracte de muncă, în niciun caz”.
Programe pentru integrarea pe piaţa muncii
Şefa AJOFM a declarat că în perioada următoare instituţia pe care o conduce va implementa în continuare cele două planuri de ocupare și formare profesională. „Vom derula în continuare campania de formare și conștientizare a beneficiilor pe care le oferă AJOFM Botoșani prin acordarea de servicii personalizate tinerilor minți, cu sprijinul autorităților publice locale, campanie demarată anul trecut în luna octombrie, pentru care noi avem rezultate bune la nivel de județ. La ora actuală, au beneficiat de servicii de formare, consiliere, mediere, formare profesională, un număr de 208 tineri, din care 14 au beneficiat și urmează încă un program tip „a doua șansă”, în comuna Cristinești”, a spus Anca Apăvăloaie.
De asemenea AJOFM va finanţa înfiinţarea de 50 de locuri de muncă pentru absolvenți. „De asemenea vom implementa un proiect în care vom finanța 263 de locuri de muncă nou create pentru persoane peste 45 de ani. Vom implementa proiectul Informare, consiliere, orientare profesională, centrul de sprijin pentru cariera ta, proiect al cărui beneficiar este AJOFM Botoșani, prin care în perioada septembrie 2022 – decembrie 2023, 420 de persoane vor beneficia de măsuri de ocupare și anume informare și consiliere (…) Ținta fiind să reușim ocuparea unui număr de minim 105 persoane. Beneficiari în cadrul acestui proiect, fiind din orașul Botoșani, ne adresăm unui areal care acoperă aproximativ un sfert din oraș. Zona Împărat Traian, Grivița, Parcul Tineretului, Centrul Vechi până la cimitirul Eternitatea”, a mai spus aceasta.
Ce presupune Strategia naţională
Şefa AJOFM a prezentat cu această ocazie şi Strategia națională de ocupare a forţei de muncă pentru perioada 2021-2026, care are patru obiective specifice. Ţinta acestei strategii este aceea ca până în 2026 rata de ocupare a populaţiei active să ajungă la 75%.
Primul obiectiv al strategiei presupune realizarea unor acțiuni care vizează promovarea de noi abordări în furnizarea măsurilor active pentru îmbunătățirea accesului pe piața muncii pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. De asemenea se urmăreşte promovarea, dezvoltarea și consolidarea inițiativelor, oportunităților de antreprenoriat și economie socială, vizând crearea de locuri de muncă de calitate.
Al doilea obiectiv al strategiei naţionale presupune creșterea gradului de valorificare a potențialului economic al tinerilor, prin creșterea ocupării acestora și promovarea unor ocupări durabile, inclusiv implementarea garanției pentru tineret consolidare.
Obiectivul trei presupune desfășurarea de acțiuni care vizează modernizarea și consolidarea instituțiilor pieței muncii, în vederea creării unui mediu care să conducă la susținerea unei piețe a muncii flexibile, funcționale și reziliente. Prin crearea unui sistem de monitorizare și evaluare a politicilor publice și de anticiparea modificărilor de pe piața muncii în vederea unei mai bune corelări între cerere și ofertă, prin consolidarea dialogului social în vederea îmbunătățirii implicării partenerilor sociali în elaborarea și implementarea politicilor cu impact pe piața muncii.
Un al patrulea obiectiv specific este consolidarea sistemului de formare profesională a adulților pentru o mai bună conectare la cerințele pieței muncii prin sprijinirea participării adulților la educație și formare profesională de calitate, favorabilă incluziunii, atractivă, mai flexibilă și adecvată erei digitale și tranziției ecologice. Și nu în ultimul rând prin stimularea dobândirii de noi competențe în vederea ocupării unui loc de muncă și gestionarea cu succes a tranzițiilor profesionale.
