Dramele trăite de botoșăneni în comunism continuă să iasă la iveală și după aproape patru decenii. O astfel de poveste tragică îl are ca personaj principal pe un tânăr din comuna Roma, care a vrut să evadeze din lagărul comunist în 1985. De atunci, rudele nu au mai primit nicio veste de la el. După 37 de ani, mama acestuia l-a declarat decedat. Rudele cred că acesta a murit în timp ce încerca să treacă fraudulos frontiera spre fosta Iugoslavie, însă informațiile lipsesc cu desăvârșire.
Înainte de 1989, majoritatea românilor se gândeau cum să scape de comunism. Unii treceau de la gând la faptă, asumându-și tot felul de riscuri – de la eșecul evadării din țară, cu urmările adiacente – anchete, condamnări, închisoare – până la posibilitatea de a-și pierde viața. Vladimir Iacob este unul dintre ei. Unul dintre miile de români care au ales să fugă din țară și despre care nu se mai știe nimic.
Fugă la doar 20 de ani
Era 28 august 1985, iar Vladimir tocmai împlinise 20 de ani. Lipsurile din comunism, frigul, foamea și întunericul i-au trezit o serie de resentimente. Orfan de tată de la vârsta de 7 ani, tânărul nu a spus nimic celor din jurul său, iar în noaptea zilei în care a împlinit 20 de ani el și-a făcut un mic bagaj și a plecat în lume. A lăsat un simplu bilet prin care încerca să-și explice gestul și prin care își anunța mama, rămasă acasă cu alți trei copii, că visul lui e să ajungă dincolo de ocean.
A urcat în tren cu intenția de a trece granița. Doar că în comunism, frontiera de stat nu se putea trece prea ușor. Asta pentru că un decret din 1969 privind regimul de pază al frontierei de stat dădea dreptul grănicerilor să tragă în fugari cu muniție de război. Nu doar fuga, ci inclusiv simpla intenție de a pleca din țară era un capăt de acuzare. O agravantă o constituia existența unor rude în Occident. Acest aspect îl transforma pe potențialul fugar într-un adevărat dezertor. Doar că se putea fugi din țară doar prin Vest, adică pe granița cu Ungaria sau cu Republica Iugoslavia. Asta pentru că la nord și la est România se învecina pe atunci direct cu Uniunea Sovietică, adică imperiul comunist, iar o trecere spre URSS era o mare prostie.
Vladimir visa să ajungă în SUA
Prin urmare, Vladimir a plecat spre Vest. Cel puțin așa susține și un frate de-al său, care a povestit că în anul 1985, chiar de ziua lui, Vladimir a dispărut de acasă, fiind găsită ulterior o scrisoare a acestuia prin care relata faptul că intenţiona să ajungă în SUA, sens în care urma să traverseze graniţa cu Iugoslavia pe la Orşova, peste Dunăre, prin înot. Aveau nişte verişori în Statele Unite ale Americii şi intenţiona să ajungă la ei.
Familia l-a declarat mort
Cum înainte de 1989 orice încercare de a evada atrăgea consecinţe dezastruoase pentru individ şi familia lui, rudele au susținut că Vladimir ar fi plecat la muncă prin țară. Au tot sperat că tânărul a reușit să treacă frontiera spre fosta Iugoslavie, iar mai târziu va da un semn din străinătate. Doar că, în ciuda trecerii timpului, veștile nu au mai venit, nici din partea lui, nici din partea rudelor din Statele Unite.
Au trecut și evenimentele din Decembrie 1989 care au dus la căderea regimului comunist, au trecut apoi încă alte trei decenii. Și poate speranțele lor nu s-ar fi năruit. Doar că, la începutul acestui an, încercând să facă succesiunea după defunctul soț, mama lui Vladimir a fost nevoită să ceară declararea judecătorească a morții lui. Asta pentru că, în lipsa tânărului, nu se putea face nimic.
Sesizați, judecătorii au făcut demersurile necesare. Au luat legătura cu primăria comunei, au solicitat referințe de la poliție, însă nimeni nu a putut oferi alte amănunte. Așa se face că Vladimir a fost declarat decedat. Iar conform uzanțelor, data decesului a fost chiar ziua de 28 august 1985, când tânărul și-a aniversat ziua de naștere, după care a plecat de acasă. Care a fost soarta lui, e greu de spus.
Cinci milioane de români au încercat să treacă în occident
În anii de comunism, aproape 5 milioane de români au încercat să plece din țară. Doar în 1989 au încercat să treacă ilegal granițele 50.000 de oameni. În acel an, reuşea să fugă din ţară și Nadia Comăneci. Dar printre fugarii celebri se numără și antrenorii Nadiei, soţii Martha și Bela Karoly, care au rămas în America în 1981, Nicu Covaci de la trupa „Phoenix”, ori fotbalistul Marcel Răducanu. Între 1969 și 1990, se estimează că o sută de mii de români au reuşit să obţină azil în Vest.
