Prima mențiune a satului cu numele actual este din 3 mai 1593, când șoltuzul și cei 12 pârgari din Cotnari arată că în fața lor a venit Romușa din Buțcăteni și a dat „o casă cu toată partea ei din Buțcăteni, cu toate drepturile ei” lui Necula din Cotnari. Nu știm când anume satul a început a fi numit astfel. Presupunerea noastră este că numele satului provine din substantivul „boască”, regionalism prin care se denumesc resturile (ciorchini, pielițe, sâmburi) de la obținerea mustului prin tescuire. Din această boască, pusă la cazan și fiartă, eventual de două ori, se obține țuică. Să nu uităm că satul se afla într-o zonă de dealuri din prelungirea renumitelor podgorii de la Cotnari și Hârlău, iar îndeletnicirea locuitorilor de aici le-a dat și numele de „Boscoteni”, adică aceia care prelucrează boasca. Și astăzi locuitorii Rădenilor învecinați sunt renumiți pentru țuica produsă de ei, marcă înregistrată! La 20 noiembrie 1609, Andronic ceașnic schimbă cu egumenul mănăstirii Homor și cu tot soborul de acolo „dreptele lor ocini și danii, din dreptele și propriile lor privilegii ce au avut de la Petru voievod cel Bătrân (Petru Rareș, n. ns.)”. Andronic dă călugărilor „satul anume Buțcătenii și cu locuri de iaz”, primind de la aceștia seliștea Strahotin, pe Jijia. Ulterior, călugării vor contesta acest schimb, așa că la 24 iulie 1612 se vor plânge domnului Ștefan II Tomșa că Andronic, fost paharnic, le-a luat fără voia lor satul Strahotin, dându-le în loc o siliște „care a fost dreaptă de ocolul Hârlău, anume Buțcătenii”. La 24 mai 1617, Radu Mihnea întărește lui Alexa negustorul, ginerele lui Nicula, „două jirebii, care sunt loc de două case, din satul Buțcăteni și cu loc de iaz și de moară pe acel râu, pe care el și le-a cumpărat de la Anton, pentru 20 de taleri numărați”. La 28 august 1710, Pavel și fratele său, Savin, feciorii lui Lupu din Buțcăteni, fac schimb cu Alexandru Crupenschi, mare jitnicer, dându-i a opta parte din sat, cu „loc de casă, pomeți, pădure, țarină și o parte din heleșteul Nacului, pentru trei părți din Șoldana, din bătrânul Delenilor”. Schimbul e întărit, la 10 septembrie 1710 de către domnul Nicolae Alexandru Mavrocordat. În legătură cu topicul Nacu, să menționăm că au fost mai mulți mari boieri moldoveni cu acest nume. Astăzi, Leahu-Nacu e unul dintre satele comunei Deleni. Familia de mari boieri Crupenschi, odată ce a reușit să se răzeșească în sat, va pune stăpânire pe întreg locul, sau pe o mare parte a acestuia. La un moment dat satul se pustiește și statisticile din 1774 și 1803 nu-l mai amintesc. Credem că la acele date, Boscotenii se contopiseră cu satul vecin, Feredieni, aflat în stăpânirea aceleiași familii Crupenschi. Despre acest sat vom scrie în partea destinată comunei Deleni. În 1816, Boscotenii de la ocolul Miletinului, ținutul Hârlău, erau moșie fără sat, ai spătarului Lascarache Sturza și spătarului Iordachi Crupenschi. Boscotenii nu apar în statisticile din 1835 și 1838, fiind probabil incluși la satul Unsa sau la Feredieni.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
