spot_img
sâmbătă, noiembrie 23, 2024
HomePrima PaginăLiber la mutilat rezervaţii naturale

Liber la mutilat rezervaţii naturale

Surpriză uriaşă în scandalul privind construcția unui dig într-o rezervație naturală. După mai bine de un an de la declanșarea scandalului, care a avut ecouri inclusiv la nivel național, magistrații Judecătoriei Dorohoi au anulat, în primă instanță, sancțiunile aplicate de comisarii de mediu, dar și de către cei de la Administrația Națională „Apele Române” (ANAR). Deocamdată, sentințele nu au fost motivate, dar la mijloc ar fi vorba de un viciu la întocmirea procesului verbal de sancționare. Deciziile judecătorilor nu sunt definitive și pot fi contestate cu apel la Tribunal.

DONEAZĂ UN ABONAMENT LA MONITORUL!

Nu-ți lăsa părinții, bunicii și prietenii pradă televiziunilor de știri devenite oficine de propagandă și presei cumpărate de partide. Dă-le o șansă să fie informați corect și să facă alegeri în cunoștință de cauză! Fă-le cadou un abonament la Monitorul de Botoșani. Dacă te-ai săturat să îi vezi manipulați și mințiți, completează formularul de mai jos, cu numele și adresa corectă a celui căruia vrei să-i donezi un abonament și noi îi trimitem zilnic ziarul. Abonează-i pe cei dragi la Monitorul și oferă-le o imagine nedeformată a realității. Este cel mai de preț ajutor.

În fapt, în luna mai 2021, comisarii de la Garda de Mediu au constatat că în rezervația naturală Turbăria Dersca, protejată prin lege, a fost construit un dig, fără acte de reglementare din punct de vedere al mediului. Lucrările de construcţie au fost realizate cu materiale rezultate din construcţii şi demolări (n.r. – căzătura rezultată în urma reparaţiei a 20 de km de drumuri comunale), cât şi cu pământ. Ajunși la fața locului, comisarii de mediu au constatat că lucrările se desfăşurau cu angajaţi din cadrul Primăriei Lozna şi cu utilaje din cadrul Primăriei, o parte din teren aparținând Primăriei Lozna. Doar că primarul comunei, Viorel Lozneanu, a invocat din start că terenul cu pricina ar fi proprietatea lui personală, nicidecum a primăriei, iar lucrările le-a efectuat în nume propriu.

„Eu am titlu de proprietate pe teren. Eu am cumpărat. Dumnealor spun că este în aria protejată, eu spun că nu este. O să demolez dacă trebuie să demolez. Mă supun legii. Dar, eu zic că am încercat să fac ceva bun. Se întâmplă un incendiu, nu are pe unde intra maşina de pompieri. Aşa are pe unde. Nu aveai de unde scoate apă”, a spus atunci primarul Viorel Lozneanu.

Serie de controale

Au urmat o serie de controale în lanț, inclusiv de la Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), dar și Inspectoratul de Stat în Construcții. Astfel, în urma controalelor, comisarii de mediu au sancționat Primăria comunei Lozna, care s-a ales cu două amenzi, una de 50.000 lei, iar cealaltă de 20.000 de lei, pentru realizarea lucrărilor fără acord de mediu şi pentru depozitarea deşeurilor în afara spaţiilor neautorizate. De asemenea, administraţia locală a fost obligată să desfiinţeze lucrările efectuate ilegal şi să aducă zona la starea iniţială.

Termenul limită de refacere a zonei stabilit de comisarii de mediu a fost 27 iunie 2021. La fel, ANAR a sancționat primăria cu 45.000 de lei pentru realizarea digului. În schimb, Inspectoratul de Stat în Construcții l-a sancționat în mod direct pe primarul Viorel Lozneanu. Prin urmare, Primăria comunei Lozna a contestat în instanță procesul verbal de sancționare, pe motiv că făptuitorul nu a fost instituția, ci Viorel Lozneanu, care a acționat în nume propriu, ca persoană fizică, și nu în calitate de primar.

Procesele s-au derulat separat și au durat aproape un an, până în luna mai a.c., când completul de judecată a anunțat că rămâne în pronunțare în ambele procese. Au urmat alte patru amânări ale pronunțării, iar verdictele au fost date în aceeași zi, în favoarea Primăriei. Astfel, ambele procese verbale încheiate de Garda de Mediu și ANAR au fost desființate în instanță.

Instituţii puse la plată

Ba mai mult, cele două instituții au fost obligate să plătească și cheltuielile de judecată în favoarea Primăriei Lozna. „Admite plângerea contravenţională formulată de petenta comuna Lozna în contradictoriu cu intimata Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Botoșani. Anulează procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției seria GNM nr. 07879 din 14.05.2021. Obligă intimata să plătească petentei suma de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat astfel cum a fost redus. Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare”, se arată în sentință. Decizia seamănă cu cea din dosarul cu „Apele Române”.

„Admite plângerea contravenţională formulată de petenta comuna Lozna în contradictoriu cu intimatele Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad și Administrația Națională Apele Române – Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad – Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoșani. Anulează procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției seria ANAR nr. 009473 din 18.05.2021. Obligă intimata Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad să plătească petentei suma de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat. Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare”, se arată în hotărâre.

„Noi vom uza de toate căile de atac”

Contactată de reporterii „Monitorul”, Cristina Kashyap, șeful Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Botoșani, a precizat că deocamdată nu a primit hotărârea instanței și prin urmare nu se cunoaște nici motivarea.

„Noi vom uza de toate căile de atac pentru menținerea procesului verbal de sancționare. Însă, întrucât hotărârea nu a fost comunicată, nu știm nici motivarea sentinței. Așteptăm să vedem ce anume a înclinat balanță așa încât instanța a decis anularea procesului verbal – încadrarea faptei sau adresabilitatea procesului verbal, adică făptuitorul. Cert este că noi am aplicat sancțiunea întrucât terenul era proprietatea primăriei, utilajul cu care se efectuau lucrările era al primăriei, iar o parte din materialele folosite proveneau din căzătură de la modernizarea drumurilor, iar unele au fost aduse dintr-o altă comună”, a spus Cristina Kashyap.

În schimb, secretarul comunei Lozna, Ștefan Ciprian Murăreanu, spune că așteaptă comunicarea hotărârii, dar în viziunea sa era de așteptat ca instanța să decidă astfel.

„Cei de la Garda de Mediu și «Apele Române» s-au bazat pe un ordin de ministru în care se menționa că noi am deține 80% din rezervație, ori noi am solicitat un document de la Cadastru prin care am dovedit că nu deținem nici o palmă de pământ acolo. Prin urmare, ei au aplicat sancțiunile eronat, pe Primărie, deși făptuitorul era altcineva, în speță primarul comunei, care a acționat ca persoană fizică, în nume propriu”, a explicat Ștefan Ciprian Murăreanu.

Dezafectarea digului a fost suspendată

Cum se va termina acest război în instanță este prematur de spus. Cert e că în urma procesului intentat de Primăria comunei Lozna, dezafectarea digului construit ilegal şi readucerea zonei la stadiul iniţial a fost suspendată. Între timp, vegetația s-a dezvoltat în zonă, iar digul aproape nu se mai observă de la distanță.

Rezervaţia naturală de la Lozna a fost declarată arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – arii protejate şi se suprapune sitului Natura 2000 – Turbăria de la Dersca. Este vorba de o mlaştină preistorică turboasă, care se întinde pe circa 10 hectare, cu pajişti, turbării şi lacuri eutrofe în care trăiesc peste 200 de specii de flori sălbatice, ferifi, muşchi şi alte plante specifice acestui habitat. Printre acestea pot fi enumerate şi ligularia, bujorul, orhideea, omagul, daria, salcia târâtoare sau arnica. În plus, de-a lungul mlaştinii şi a lacurilor trăiesc numeroase specii de păsări şi animale, printre care şi lebedele, găinuşa de baltă, pescăruşul râzător, cucul, stârcul roşu sau iepurele de câmp.

Zonă de importanţă arheologică

Pe lângă importanţa botanică şi faunistică, turbăria de la Dersca este importantă şi din punct de vedere arheologic. În 1952, un grup de muncitori care săpa după turbă a dat peste construcţii vechi din lemn, înghiţite de mlaştină, bine conservate. Odată scoase la suprafaţă, fără asistenţă de specialitate, aceste construcţii s-au distrus în contact cu aerul.

În 1959, o altă echipă de muncitori a găsit o monoxilă, adică o barcă scobită într-un trunchi de copac. Tot în această turbărie, legată de aceste locuinţe din lemn, s-a descoperit şi un pod vechi de 2.000 de ani, perfect conservat. Acest pod a fost salvat şi se află expus la Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani.

Tot aici s-a găsit un tezaur de unelte din fier, de origine dacică, folosite la dulgherie, fierărie şi lucrări agricole. Piesele de fier au rezistat și fac parte din tezaurul Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani. Iar digul cu pricina fusese ridicat în rezervație pentru ca primarul să poată iriga o grădină de legume.

Deja ai votat!

DONEAZĂ UN ABONAMENT LA MONITORUL!

Nu-ți lăsa părinții, bunicii și prietenii pradă televiziunilor de știri devenite oficine de propagandă și presei cumpărate de partide. Dă-le o șansă să fie informați corect și să facă alegeri în cunoștință de cauză! Fă-le cadou un abonament la Monitorul de Botoșani. Dacă te-ai săturat să îi vezi manipulați și mințiți, completează formularul de mai jos, cu numele și adresa corectă a celui căruia vrei să-i donezi un abonament și noi îi trimitem zilnic ziarul. Abonează-i pe cei dragi la Monitorul și oferă-le o imagine nedeformată a realității. Este cel mai de preț ajutor.

Botoșani
cer acoperit de nori
1.6 ° C
1.7 °
-0 °
94 %
9kmh
100 %
sâm
2 °
Dum
1 °
lun
4 °
mar
3 °
mie
4 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Multă lume încă nu s-a hotărât cu cine votează. O fi din cauza ofertei bogate.

EDITORIAL

Cu stupoare constatăm în aceste zile că în mizerabila „Ciorbă” (am făcut referire la Vladimir Ciorbă, soțul pesedistei Laura Vicol, unul din creierele acestei...

EPIGRAMA ZILEI

Tot votând răul cel mai mic N-am realizat nimic Așadar și prin urmare Încercăm cu ăla mare?   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...