Contre în Consiliul Județean (CJ) din cauza modului în care se cheltuie banul public. Discuțiile au plecat de la concediul suplimentar care ar trebui acordat funcționarilor publici din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) care muncesc condiții grele, periculoase sau vătămătoare de muncă. Astfel, după ce vechiul contract de muncă a expirat, cei din conducerea DGASPC au negociat cu sindicaliștii noile condiții de salarizare, optându-se ca personalul contractual care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare de muncă să beneficieze de opt zile suplimentare de concediu de muncă, legislația actuală permițând un concediu suplimentar de maxim 10 zile. Rezultatul negocierilor a fost inclus direct în contractul colectiv de muncă, însă, în cazul funcționarilor publici din instituție, pentru stabilirea concediului suplimentar aferent condițiilor grele, periculoase sau vătămătoare de muncă, a fost nevoie de avizul Consiliului Județean (CJ).
Subiectul a fost pus în discuție în ultima ședință a CJ de vineri, 26 august a.c., când liberalii au cerut mai multe explicații încercând să înțeleagă cum s-a ajuns ca inclusiv funcționarii publici să beneficieze de un concediu suplimentar de opt zile, aproape de limita maximă permisă de lege, în condițiile în care există direfențe între munca prestată de personalul contractual și funcționarii publici. „Prima întrebare ar fi câte persoane sunt implicate de aceste condiții grele, periculoase sau vătămătoare de muncă? A doua întrebare ar fi dacă toate categoriile de personal și locurile de muncă sunt afectate în aceeași măsură de aceste condiții? Adică e la fel de greu din biroul directorului și de pe acoperișul unui centru dând zăpada jos? Aceste condiții de muncă sunt atât de grele, periculoase sau vătămătoare de muncă încât s-a optat pentru un număr de zile apropiat de zilele maxim permise de lege? Care este impactul financiar pentru că acest proiect de hotărâre eu presupun că are un impact financiar… O altă întrebare ar fi câți oameni ar trebui angajați suplimentar pentru a suplini majorarea zilelelor de concediu de odihnă? Care sunt măsurile care ar trebui luate pentru diminuarea și sau eliminarea intensității condițiilor grele, periculoase sau vătămătoare de muncă? Care este programul pe care și-l propun directorii, managementul din cadrul DGASPC. și în ce constă și care sunt resursele alocate? M-am uitat, Buletinul de determinare prin expertizare a locurilor de muncă emis de Direcția de Sănătate Publică Botoşani este din decembrie 2020, iar întrebarea este de ce a durat atât de mult aplicarea acestuia ? Un alt element nu la fel de important ar fi următorul – din 2020 și până astăzi s-a luat vreo măsură pentru înlăturarea, măcar a unora, a acestor factori nocivi ?, a întrebat Viorel Iliuță, liderul grupului PNL din CJ Botoșani, care a propus printre altele retragerea proiectului și eventual completarea acestuia. Asta pentru că, în situația în care nu vor primi răspunsuri satisfăcătoare, liberalii au anunțat că se vor abține sau vor vota împotriva adoptării proiectului de hotărâre. Solicitările au fost adresate pertinent, consilierii liberali dorind să cunoască informațiile suplimentare pentru a vota în cunoștință de cauză.
O primă reacție a venit din partea vicepreședintelui CJ, Dorin Birta, care a început prin a arăta că întreg personalul DGASPC, inclusiv șefii centrelor de asistență socială, și-a schimbat atitudinea în ultima perioadă față de beneficiari, venind în sprijinul acestora pentru a le îmbunătăți condiții de trai. „Pentru mine, toți angajații de la DGASPC sunt niște eroi. Nu sunt cuvinte mari. Nu știu câți dintre dumneavoastră ați făcut un tur prin toate centrele care sunt în subordinea DGASPC, să luați contact cu beneficiarii din aceste centre. Direcția de Asistență Socială este sub coordonarea mea de puțin timp și am observat o schimbare de comportament inclusiv la conducătorii acestor unități. Cred că nu și-ar dori nimeni, și cred că sunt la sentimentul multora dintre dumneavoastră, să își desfășoare activitatea în aceste unități. Nu au fost obligați să facă asta, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să le recunoaștem munca pe care o desfășoară. Tot timpul când ne deplasăm la aceste centre rămânem blocați de unele situații care se petrec în aceste centre și de câtă înțelepciune, determinare și calm pot să aibă acești oameni pentru ca acele persoane să nu simtă o formă negativă din partea societății. Vă spun cu mâna pe inimă – acești oameni merită tot respectul”, a spus Dorin Birta, care s-a arătat convins că toți consilierii județeni „care au suflet” vor vota proiectul de hotărâre.
Prezentă la discuții, Doina Nacu, directorul DGASPC Botoșani, a precizat că întrebările liberalilor au fost prea multe pentru a putea da un răspuns la toate. „Noi am avut un acord colectiv, care a expirat anul acesta, la finele lunii iunie. Pentru personalul contractual, noi am negociat cu Sindicatul <<Impact>> un contract colectiv de muncă înregistrat la ITM, de aceea a rămas numai partea de funcționari publici pentru aprobarea prin Consiliul Județean. Numărul de 8 a fost negociat cu Sindicatul <<Impact>>, la fel au și colegii personal contractual”, a explicat Doina Nacu, directorul DGASPC Botoșani. În discuții a intervenit și consilierul județean liberal, Agnes Holca, care a cerut lămuri cu privire la întrebările adresate de Viorel Iliuță. „Opt zile de concediu de odihnă suplimentare este o măsură, o apreciem, probabil este și corectă, dar impactul financiar? Care sunt persoanele care vor beneficia? Contractul colectiv de muncă l-am văzut, a fost discutat, este în normele obișnuite ale contractului colectiv de muncă, nu are nicio legătură cu cererea actuală și cu întrebările punctuale”, a spus Agnes Holca.
Cu toate acestea, reacțiile liberalilor au fost pur și simplu trecute cu vederea și, fără să mai fie oferite răspunsurile cerute, executivul CJ a supus la vot proiectul de hotărâre, care a fost aprobat în final cu 21 de voturi „pentru”, 7 voturi „împotrivă” și două abțineri semn că disciplina de partid contează mult mai mult decât rațiunile economice, iar banul public se cheltuiește fără o analiză pertinentă. Prin urmare, funcționarii publici vor beneficia de același condiții cu personalul contractual care muncește în condiții grele.
