O scrisoare deschisă semnată de 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, Andrei Cornea, Nicolae Manolescu, Radu Vancu, a fost adresată public ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, pentru modificarea radicală a proiectelor de Legi ale educaţiei şi prelungirea perioadei de dezbatere publică. Demersul vine în contextul în care Sorin Cîmpeanu a lansat în dezbatere publică legile Educaţiei, de importanţă capitală pentru dezvoltarea societăţii, în plină perioadă de concedii: pe 13 iulie 2022, cu dată finală 24 august 2022.
Testarea standardizată în format digital reprezintă factor de vulnerabilitate. Are potenţialul de a orienta elevii spre memorizare, va descuraja descoperirea şi exersarea funcţiilor gândirii, atrag atenţia semnatarii apelului.
„Domnule Ministru, înţelegând seriozitatea şi importanţa unui asemenea demers, educaţia fiind o direcţie prioritară a administraţiei prezidenţiale, vă rugăm să vegheaţi la asigurarea calităţii lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca şi prin prelungirea perioadei de dezbatere şi restructurare, până când se vor epuiza implicarea şi consultarea entităţilor din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învăţământul superior, cât şi pentru cel preuniversitar. De asemenea, considerăm necesară implicarea şi consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral şi a părinţilor, adică a celor direct interesaţi, în formularea propunerilor de legi ale educaţiei, destinate reformării sistemului educaţional de amploarea intenţionată, care sunt în măsură să îmbogăţească patrimoniul educaţiei româneşti”, atrag atenţia cele 100 de personalităţi ale mediului academic românesc.
Profesorii şi cercetătorii îi înaintează astfel ministrului Educaţiei o listă de propuneri de modificare a proiectelor, precum şi o serie de întrebări, alături de solicitarea oficială şi publică de consultare “reală a intelectualilor României, a corpului profesoral şi a părinţilor”.
„Surprindem modificări substanțiale aduse examenelor naționale (evaluarea națională și bacalaureat) și ne exprimăm îngrijorarea față de caracterul actualizat al evaluării, de natură să ignore problemele primordiale ale învățământului în favoarea unora periferice, mai degrabă simptomatice. Apreciem că modalitatea propusă (testare standardizată în format digital) reprezintă factor de vulnerabilitate la adresa interesului, aptitudinilor elevilor și chiar la adresa dimensiunii morale a personalității acestora. Totodată, amplifică riscul ca mii de elevi să nu își atingă potențialul pe parcursul anilor de studiu și determină ratarea viitorului profesional. Acest tip de evaluare are potențialul de a orienta elevii spre memorizare, ceea ce va afecta inteligența, va eroda caracterul și voința elevilor, va împiedica însușirea cunoștințelor astfel încât să li se dezvolte capacitatea de a le aplica, va descuraja descoperirea și exersarea funcțiilor gândirii, libertatea de gândire și de acțiune, creativitatea și spontaneitatea.
Considerăm că examenul la limba și literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoștințelor elevilor. Susținem o educație care acordă atenție valorilor culturale specifice poporului român, după cum se statuează în principiile care guvernează sistemul educațional (“principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român”), de aceea semnalăm că este necesar ca limba și literatura român să beneficieze de un număr suficient de ore în planul-cadru și de o evaluare adecvată”, sunt o parte dintre modificările cerute în scrisoare.
