Muzica ne face viața frumoasă. O poate demonstra la orice oră Relu Oneaga, specialist în sunet și lumini la Memorialul Ipotești, un important colecționar din Botoșani și din țară. Relu Oneaga și-a transformat apartamentul într-un univers aparte ce include 3000 de discuri de vinil, 5000 de CD-uri cu muzică și 2500 de casete audio.
La acestea se adaugă 10.000 de DVD-uri cu muzică și filme și 8000 de filme. Colecția mai include documentare despre muzicieni, genuri muzicale și mari pictori ai lumii. Toate acestea și-au găsit locul pe rafturi, nu de dragul unui record, ci din dragoste pentru muzică, din dorința de frumos, de liniște și de a se îmbogăți în plan sufletesc.
“Eu abia aștept să ajung acasă”
Încă din anul 1970, el avea foarte multe discuri de vinil. Cu trecerea timpului, colecția s-a mărit și îi asigură lui Relu Oneaga și refugiul atât de necesar în această lume agitată.
“Eu abia aștept să ajung acasă. Ascultând muzică, mă încarc pozitiv, uit de ce se întâmplă în țară, în lume, lucruri urâte. Am încercat tot timpul să-mi fac timp liber pentru mine ca să stau să le ascult, să le văd. Eu nu colecționez doar pentru a aduna și a pune niște discuri pe un raft. La mine nu e ca la magazin, eu le ascult”, spune Relu Oneaga.
Colecționarul nu a fost afectat de restricțiile impuse în pandemie pentru că a avut ce face acasă.
“Eu mi-am făcut o zonă frumoasă acasă. Ori citesc, ori văd un film, ori ascult muzică și tot timpul este altceva. Dacă îmi amintest de o formație, scot discurile de pe raft și, după aceea, când am timp, ascult. Dacă nu vreau să ascult muzică, îmi pun filme cu concerte și mă uit, dacă nu, mă uit la un film, apoi citesc. Tot timpul schimb ca să nu intervină rutina”, afirmă Relu Oneaga.
Noile achiziții sunt puse într-o zonă pentru a fi ascultate de câteva ori. Abia apoi își iau locul cuvenit pe un raft.
„Am discuri din anii 60 și se aud foarte fain”
În sufrageria apartamentului se află și tehnica adecvată. Un magnetofon profesional, cele mai bune la vremea respectivă, care cântărește 25 de kilograme, cu trei motoare, trei capete profesionale, (Revox PR99 MK II) pickup, DVD blue ray, CD player, casetofon, preamplificator și amplificator.
Un disc de vinil poate să aibă un preț de 100 lei sau 100 euro. Sunt și discuri foarte scumpe, pentru că muzica este foarte bună. „Costă mult discurile rare. Sunt formații care au scos un anumit număr de discuri, fiind puține, automat a crescut valoarea lor. Am și din astea. Mai rare. De exemplu, discuri făcute în America, la primele case de discuri și cele mai importante de blues (Chess Records, Alligator Records). Chiar din anii 60 și se aud foarte fain. Dacă discurile sunt întreținute, curățate, păstrate la temperatură constantă, fără umezeală, ele se păstrează foarte bine”, explică Relu Oneaga.
Un vizitator atent, ghidat de Relu Oneaga, poate să afle istoria muzicii, pe genuri muzicale. Rock anii 60, cum a început bluess-ul și cum a evoluat, sectorul jazz cu pianiști, chitariști, toboșari etc. “Cam asta este ce am putut să adun de ani de zile. Eu mi-am pus în casă doar ce mi-a plăcut. Aici e vorba de gusturi. Eu nu spun că asta e cea mai bună muzică. Toată lumea ascultă ce-i place, generațiile diferite au genuri diferite de muzică preferată”, adaugă el.
“The Beatles este tabla înmulțirii în muzică”
Discurile sunt grupate pe categorii, pe artiști. Spre exemplu, în sectorul Pink Floyd, se află și discul The wall – un disc foarte vestit în anii 80. Relu Oneaga are discul apărut în Anglia, cu carte cu tot, cum apar discurile în străinătate, cu piesele scrise. La vremea respectivă toată lumea voia să aibă și textul cântecelor. “Eram în armată când a apărut acest disc și, când am ajuns acasă, mi l-a trimis un prieten din Grecia. În copilărie, eu am avut foarte mulți vecini greci”, povestește Relu Oneaga.
Foarte important este și sectorul The Beatles, despre care colecționarul spune că “este tabla înmulțirii în muzică pentru că, dacă cunoști Beatles cunoști muzică, de la ei încoace n-a mai făcut aproape nimeni nimic nou”.
Relu Oneaga este o adevărată enciclopedie muzicală. Periodic, se întâlnește cu prietenii la Biblioteca Județeană unde povestesc despre ce ar dori să vadă sau să revadă din formațiile preferate, vizionează concerte, filme documentare despre muzicieni și formații.
Este nelipsit și de la festivalurile organizate în țară, unde participă artiști de calibru, cu care este prieten și cu care a colaborat de-a lungul anilor.
În perioada 1999 – 2003 a organizat seri de audiții muzicale și mici concerte în Cluburile Pescarul și Party Time. În 1999, la Memorialul Ipotești, a oganizat primul festival de jazz, Nopți Melancolice Eminesciene, unde, timp de patru zile, au urcat pe scenă câte patru formații pe seară (Orient Express, Semnal M, Mike & Blue Spirits, Night Losers, Sir Blues, Sarmalele Reci, Bega Blues Band, Liviu Butoi Quartet, Shaba, Iris, Qvo Vadis).
“E o diferență între a te naște cu un talent muzical și a învăța”
Cu o cultură muzicală vastă, Relu Oneaga este omul care poate să spună dacă tinerii care bat la porțile afirmării vor avea succes sau nu.
„Muzica trebuie să o simți. E o diferență între a te naște cu un talent muzical și a învăța. Când te-ai născut cu un talent muzical, indiferent în ce situație ești, poți să continui la fel de bine mai departe, pentru că simți și trăiești muzica. În momentul în care înveți, înveți după șabloane și te blochezi. Eu așa cred. Consideră că jazz-ul e frumos în primul rând că e o diversitate de sunete care se îmbină foarte armonios și dă o stare plăcută și niciodată nu se repetă.
De exemplu, Jimi Handrix spunea că nu a cântat o piesă de două ori la fel și el nu a avut niciun fel de școală muzicală, nu cânta după note, el cânta doar ce simțea. Eric Clapton la fel, cotat unul dintre cei mai mari muzicieni și chitariști ai tuturor timpurilor. E har dat de la Dumnezeu”, mai spune Relu Oneaga.
Tot ceea ce a adunat de-a lungul anilor Relu Oneaga reprezintă o avere. O veritabilă istorie a muzicii. Pentru colecționar, nu banii dați pe discuri, CD-uri, casete, documentare, cărți etc sunt importanți, ci frumusețea adusă în viața lui de muzică și informațiile din domenii de interes.
