Constantin Brâncoveanu a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714,
Domnia luia început sub semnul apariției Bibliei în limba romana, numita „de la București”, în anul 1688. Si-a asumat rolul de protector al tiparului și școlilor din Muntenia, dar și din Transilvania. A dat Bucureștiului o noua Academie Domneasca, transformândscoală de la Sf. Sava în „colegiu public pentru pământeni și străini”, cu o programa asemănătoareinstituțiilor de grad superior. L-a adus de la Istanbul pe Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul, sub îndrumareacăruia se vor tipări numeroase cârti în limbile romana, greaca, slavona, georgiana și chiar araba. A ctitorit mai multe biserici și mânăstiri, intre care: bisericile de la Potlogi și Mogoșoaia, Mânăstirile Hurezi și Brâncoveni, Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din București, unde odihnesc sfintele sale moaște.
Pentru ca a refuzat sa se lepede de la credințacreștina, pe 15 august 1714, chiar în ziua cândîmplinea 60 de ani, domnitorul roman a fost decapitat împreună cu fii săi „De legea creștina nu mă las, caci în ea m-am născut și am trăit, și în ea vreau sa mor! ”
Trupurile lor au fost aruncate în Bosfor. Au fost scoase de câțivacreștini și îngropate în mare taina într-omănăstire din Halki, chiar lângăȚarigrad. în vara anului 1720, Doamna Maria (Marica) a adus pe ascuns rămășitele domnitorului și le-a îngropat în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București. A așezat peste mormânt o piatra împodobita doar cu pajura tarii, fără nici o pisanie, iar deasupra a pus o candela de argint. Pornind intre altele, și de la inscripția de pe aceasta candela (din 12 iunie 1720), Virgil Drăghiceanu a făcut în 1914 senzaționala descoperire a mormântului voievodal („cea mai mare răsplata pentru modesta mea activitate de o viată”, ii scria el savantului Dimitrie Onciul). în jurul autenticității și paternității descoperirii s-au iscat pe atunci multe polemici și chiar procese, în care de partea lui Virgil Drăghiceanu a fost încă de la început, printre mulțialții, și marele Nicolae Iorga.
Pe 15 august 1992, Constantin Brâncoveanu cu fiii săi și cu sfetnicul Ianache au fost declarațisfinți de către Biserica Ortodoxa Romana. Sunt sărbătoriți pe 16 august pentru a nu coincide cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
A sluji
O bătrânică mergea cu greutate prin parcul unui oraș. Drumul ei o conduse la un teren de joaca. Mulți copii se jucau acolo. Cei mai mulți dintre ei alergau desculți. În apropiere, un educator stătea si-i supraveghea.
Bătrâna se uita la copii, dar deodată se apleca, lua un obiect de jos si-l ascunse în sortul ei. Imediat se prezenta supraveghetorul la ea si o întreba: „Ce ați ascuns în sortul dumneavoastră?” Bătrâna femeie, fiind luata prin surprindere, nu a putut sa răspundă imediat. Supraveghetorul bănui ca ea ar fi găsit un portofel pe care nu voia sa-l înapoieze. De aceea o amenința: „Daca nu-mi spuneți ce aveți în sort, va voi duce la politie”.
Atunci bătrâna deschise încet sortul si-i arata supraveghetorului un ciob de sticla. Uimit, omul o întreba: „Ce vreți sa faceți cu acesta?” Femeia răspunse: „L-am luat de jos pentru ca acești copii desculți sa nu calce în el si sa se taie”.
– Preot Olivian SANDU
