La inaugurarea Unității de Primiri Urgențe (UPU), care a avut loc joi, președintele Consiliului Județean, Doina Federovici, a prezentat pe scurt trei proiecte noi pe care le-a pregătit la faza de studii de fezabilitate, pentru infrastructura sanitară din municipiu și județ.
După ce finalizarea UPU a durat un an jumătate şi a costat 2,5 milioane de euro, şefa CJ a dorit să prezinte proiecte pentru nu mai puţin de trei unităţi sanitare noi, construite de la zero. Potrivit acesteia, investițiile presupun trei corpuri noi de clădiri, valoarea proiectelor fiind de 108 milioane de euro. Astfel, Secția de Pediatrie ar costa 52 de milioane de euro, Secția de Psihiatrie 39 milioane de euro, iar Secția Exterioară Săveni alte 17 milioane de euro. Un total de 108 milioane de euro. Cu alte cuvinte un sfert din preţul Spitalului Regional Iaşi, un proiect care este în discuţii de numai 15 ani.
Prezent la momentul respectivei prezentări, cel puţin optimiste, ministrul Sănătății a atras atenţia că Botoşaniul nu figurează, la momentul de faţă, cu niciun proiect în cadrul programului de finanţare PNRR. „Când am ajuns la Ministerul Sănătății în luna decembrie am găsit 49 de spitale preselectate din țară din care urmau să se selecteze cel puțin 25 în cadrul PNRR. Nu am găsit niciunul din Botoșani, am găsit în schimb spitale care erau câte 3 sau patru în alte județe. În județul Botoșani sau în alte județe din Moldova sau mai ales din sudul țării, nu am găsit astfel de unități sanitare”, a spus ministrul Sănătăţii, medicul Alexandru Rafila. Acesta a spus totuşi că speră ca Guvernul României să obțină un împrumut, prin care să finanțeze proiecte cum sunt cele de la Botoșani.
Spitale fără medici
Cu toate acestea, ministrul Rafila a lăsat să se înţeleagă că pentru spitale noi ar trebui să fie şi medici care să le populeze. Iar la Botoșani aceasta este o problemă tot mai mare. Mai ales în Oraşul Săveni, acolo unde se doreşte construcţia unui nou spital, însă unde de mai multe ori unitatea a fost pur şi simplu închisă pentru că cei 2-3 medici şi-au luat concediu. „Strategia de resurse umane trebuie să ţină pasul cu strategia legată de dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală. Nu putem să construim clădiri fără personal medical calificat. Avem nişte instrumente acum la îndemână, telemedicina, acordarea la distanţă de servicii medicale. Sunt sute de localităţi din România care nu au asistenţă medicală primară, iar corpul medical este îmbătrânit, are o medie de vârstă de peste 55 de ani”, a completat ministrul Rafila.