Fraudele cu fonduri europene întrec orice limită a imaginației. O dovedește un caz înregistrat în urmă cu câțiva ani în care administratorul unei firme, care a câștigat implementarea unui proiect privind diversitatea culturală, a clonat un festival interetnic și a decontat mai apoi o sumă importantă invocând faptul că acțiunea ar fi fost organizată de el.
Totodată, el a „umflat” toate facturile depuse spre decontare, suplimentând lista cu participanți și inventând diverse servicii de cazare și masă, deși cei care au participat la acțiuni au recunoscut că nu au fost plătiți și au beneficiat de cel mult o masă.
Caz scos la iveală de DNA
Cazul a fost scos la iveală de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava, care l-au trimis în judecată pe Adrian Macarie, din Brașov, considerat responsabil de cele întâmplate. La aproape șapte ani de la aceste aranjamente, bărbatul a fost condamnat de magistrații Tribunalului Botoșani la doi ani de închisoare pentru fraudă cu bani europeni, însă instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și i-a stabilit un termen de supravegere de doi ani.
Sentința a fost pronunțată vineri, pe 15 iulie a.c., după un proces care a durat aproape trei ani și jumătate. Cazul demonstrează tupeul de care dau dovadă unii dintre cei implicați în gestionarea banilor europeni, care falsifică documentele și trec cu nesimțire peste orice, mințind în stânga și în dreapta doar pentru a se vedea cu banii la teșcherea.
Zeci de mii de lei primiţi degeaba
În fapt, pe 22 decembrie 2014, între Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, în calitate de operator de program, și municipiul Botoșani, în calitate de promotor de proiect, a fost încheiat un contract de finanțare din fonduri nerambursabile ce privea implementarea proiectului „Diversitatea multiculturală – pilon de dezvoltare comunitară în județele Botoșani, Bistrița – Năsăud și Iași”.
Proiectul viza, printre altele, creşterea capacităţii de promovare a diversităţii culturale către publicul larg la nivelul regiunilor Nord Est şi Nord Vest prin organizarea a trei festivaluri în oraşele Botoşani, Iaşi şi Bistriţa şi realizarea unui film documentar cu privire la cultura şi tradiţiile multietnice. Pentru realizarea obiectivului, primăria municipiului Botoșani a declanșat procedura de achiziție a unor servicii privind „cazare, asigurare masă și transport pentru participarea a minimum 50 de persoane (artiști)”, fiind declarată câștigătoare o societate administrată de Adrian Macarie, din Brașov.
„În acest context, cu ocazia organizării a două festivaluri multiculturale în municipiile Bistrița și Botoșani, în perioada mai 2015 – septembrie 2015, omul de afaceri, în calitatea menționată mai sus, cu intenție, a întocmit mai multe înscrisuri false (facturile fiscale, rapoarte de activitate, liste de prezență etc.), prin care a atestat în mod nereal prestarea unora dintre serviciile respective. Ulterior, aceste documente au fost înaintate de Primăria municipiului Botoșani Ministerului Culturii, în vederea decontării. Prin aceste demersuri, în conturile societății administrate de Adrian Macarie au fost virate sumele de 86.000 lei plus TVA (în total, 106.640 lei), pentru festivalul de la Bistrița și 43.000 lei plus TVA (în total 53.320 lei), pentru festivalul de la Botoșani”, spun anchetatorii.
Suspiciuni apărute după clonarea unui festival
Suspiciunea de fraudă a apărut după ce experții din cadrul Unității de Implementare a Proiectului au verificat cum a fost organizat festivalul multiculturalității de la Bistrița. Așa au descoperit că festivalul s-a suprapus cu un alt festival al etniilor ”PFINGSTFEST” organizat în aceeași perioadă tot în municipiul Bistrița, dar de către municipalitatea din acel oraș, festival ce avea o tradiție de mai mulți ani, dar care nu a avut nicio legătură cu proiectul finanțat din fonduri europene.
A fost sesizat imediat ofițerul monitor din cadrul Ministerului Culturii, iar verificările au arătat că pe afișele de promovare a Festivalului Etniilor ”PFINGSTFEST” se prezintă, pentru ziua de 31 mai 2015 (prima zi din acest festival), un program aproape identic cu cel al Festivalului Multiculturalității organizat în proiect pentru ultima zi, în sensul că locul de desfășurare este identic (pietonal și scenă pietonal).
Mai mult, o parte din artiștii angrenați în festivalul multiculturalității se regăseau și pe afișele ”PFINGSTFEST”, mai exact grupurile ”Trandafirașii” și ”Katharsis” și interpreta Elena Gheorghe. Concluziile au fost clare – „La verificarea actelor s-a constatat că ziua principală a Festivalului Multiculturalității de la Bistrița, 31 mai 2015, a coincis cu Festivalul Etniilor Pfingstfest 2015, organizat de Municiul Bistrița, festival aflat la a 15 a ediție. De altfel, afișul festivalului Pfingstfest 2015 este identic cu programul zilei Festivalului Multiculturalității de la Bistrița, inclusiv orele festivalurilor”. Prin urmare, cheltuielile aferente Festivalului de la Bistrița, organizat în mai 2015, au fost suspendate de la autorizare, ca urmare a suspiciunii de fraudă.
Bătaie de joc cu membrii unor trupe
Interesant este că deși trupa ”Katharsis” a participat la festival în urma unei invitații primite de la o angajată a Primăriei Bistrița, cu 10 membri și s-au întors la Botoșani în aceeași zi, pe lista organizatorilor figurau cu 17 membri, cazare și masă, deși li s-a oferit o singură masă la un restaurant ”mai modest, tip cantină”.
La fel s-a întâmplat și în cazul grupului „Trandafirașii”, care, ca și în cazul trupei „Katharsis” din Botoșani, a fost o adevărată bătaie de joc pentru că nu au fost cazați și au fost nevoiți să facă un drum dus-întors, în aceeași zi, lung de aproape 500 de kilometri.
Notă de plată umflată la Botoşani
La Botoșani, în prima zi de festival (03.09.2015) au fost amenjate standuri de prezentare a minorităților, s-au realizat ateliere participative, jocuri și activități pentru copii, precum și o proiecție film.
În a doua zi de festival (04.09.2015) au fost amenjate standuri de prezentare a minorităților, s-a realizat o expoziție foto în aer liber cu fundal muzical specific, ateliere de lucru, etc.
În schimb, în a treia zi de festival (05.09.2015) a avut loc parada portului tradițional, precum și desfășurarea unui spectacol artistic de dansuri și cântece tradiționale ale minorităților participante, în cadrul căruia au prestat 75 de artiști aparținând grupurilor ”Trandafirașii” – Liceul Tehnologic Stolniceni Prăjecu (județul Iași), ”Katharsis” din Botoșani, ”Cervona Kalena” Negostina (Bălcăuți, județul Suceava) precum și ”Vadrosza” Bistrița, unde la fel nota de plată a fost umflată, organizatorul anunțând că au participat 75 de artiști, cărora le-a asigurat cazare la Botoșani în unități de 3 stele și mic dejun, prânz și cină, conform listei de prezență anexată, ori aceste servicii de cazare și masă nu le-au fost oferite tuturor artiștilor prezenți întrucât unii au plecat chiar imediat după spectacol.
În cazul grupului „Trandafirașii”, le promiseseră o masă după spectacol, însă acest fapt nu s-a mai întâmplat, membrii grupului primind doar câte o înghețată în timpul spectacolului. De asemenea, organizatorii nu le-au asigurat servicii de cazare, întrucât în aceeași zi, pe data de 31.05.2015, au revenit cu microbuzul în județul Iași.
Deconturi pentru oameni care nu au participat la eveniment
Ba mai mult, un tânăr care figura pe lista deconturilor ca fiind membru al grupului ”Cervona Kalena”, care a participat, a ”servit” masa, a fost cazat și a evoluat la festivalul a făcut parte grup până în august 2015, a susținut că în septembrie 2015 se afla plecat în străinătate la muncă și, astfel, nu avea cum să fi participat la acest festival.
La fel, coordonatorul grupului de dansuri ”Vadrozsa” a susținut că a participat la festivalul de la Botoșani cu 6 sau 8 copii, însă, personal, nu a putut să însoțească grupul în acea perioadă, dar, din cauza modului de întocmire a facturii de către firma de transport, a fost nevoită să achite personal contravaloarea deplasării grupului, dar a primit asigurări de la organizatori că-și va primi în cel mai scurt timp aceste sume (cca 600 – 700 de lei), însă, deși anterior festivalului, dar și pe perioada desfășurării acestuia, a colaborat foarte bine cu societatea organizatoare, după încheierea festivalului reprezentanții firmei s-au făcut ”nevăzuți” (nu mai răspundeau la apelurile acesteia), astfel că a durat ”câteva luni bune” până ce și-a recuperat cheltuielile cu transportul, dar cu ajutorul unor angajați din Primăria Botoșani.
Deși s-a înțeles cu organizatorii să le asigure mese și o noapte de cazare, odată ajunși la Botoșani organizatorii nu au vrut să le mai asigure cazare, dar, ”după mai multe discuții, i-au cazat într-o unitate hotelieră”.
Din cauza faptului că hotelul unde aveau rezervare era un han vechi și nimeni nu mai ținea legătura cu ei, nu s-au simțit în siguranță și au hotărât să se întoarcă la Bistrița. Au luat doar o masă la Botoșani, seara mâncând pe drumul de întoarcere, din banii proprii.
Festival organizat pe ultima sută de metri
Astfel, în cuprinsul Raportului de monitorizare se precizează cu privire la Festivalul Multiculturalității de la Botoșani -„Cu o zi înaintea deschiderii nu exista nici un afiș în oraș cu privire la acest eveniment. Scena era în pregătire în acea zi, nefiind încă montată în acea zi – 2 septembrie 2015. În prima zi a festivalului s-au postat câteva afișe și s-au distribuit pliantele realizate pentru publicitatea acestui eveniment… Evenimentul a avut ca public 50 de persoane, fiind foarte sumar mediatizat.
Impresia creată a fost că festivalul a fost organizat fără implicare și pregătire, fiind implementat pe ultima sută de metri, cu ajutorul voluntarilor. Standurile de prezentare ale minorităților includeau panouri cu informații despre minorități, câteva costume și câteva pliante. Panourile au fost luate de vânt și dărâmate de mai multe ori, fiind neadecvate pentru exterior. Standurile nu erau atractive și voluntarii care stăteau la măsuțele standurilor nu comunicau cu publicul”.
În cadrul aceluiași Raport de monitorizare, echipa de control concluzionează că, „în ciuda bugetului proiectului, numărul de instituții implicate și a existenței firmei de organizare evenimente contractate pentru organizare, atât Festivalul de la Bistrița, cât și Festivalul de la Botoșani, au avut parte de o organizare superficială și precară”.
Fraudă confirmată la audieri
Cazul a fost preluat de procurorii DNA Suceava, iar audierile au confirmat frauda, iar în decembrie 2018 Adrian Macarie a fost trimis în judecată, procesul derulânu-se pe rolul Tribunalului Botoșani.
„Cu ocazia organizării a două festivaluri multiculturale în municipiile Bistriţa şi Botoşani, în perioada mai 2015 – septembrie 2015, omul de afaceri, cu intenţie, a întocmit mai multe înscrisuri false – facturile fiscale, rapoarte de activitate, liste de prezenţă, etc.- prin care a atestat în mod nereal prestarea unora dintre serviciile respective. Ulterior, aceste documente au fost înaintate de Primăria municipiului Botoşani şi Ministerului Culturii, în vederea decontării”, au arătat procurorii DNA. Prin aceste demersuri, în conturile societăţii administrate de Adrian Macarie au fost virate 106.640 lei şi respectiv 53.320 de lei pentru festivalurile de la Bistriţa şi Botoşani.
Vinovatul trebuie să plătească daune
În timpul judecății, însă, bărbatul, care a fost asistat de un avocat, a uzat de dreptul la tăcere. Găsit vinovat de fraudă, bărbatul a fost condamnat vineri și obligat la plata unor sume de bani.
„Admite acţiunea civilă alăturată procesului penal de către partea civilă Unitatea de Management a Proiectului din Cadrul Ministerului Culturii şi obligă inculpatul MACARIE ADRIAN să plătească părţii civile suma de 53.320 lei, cu titlu de despăgubiri” se mai arată în decizia instanței. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Până atunci, brașoveanul va beneficia de prezumția de nevinovăție.
Adrian Macarie visa să ajungă președintele Consiliului Județean Brașov
Paradoxal, în timp ce organizarea proiectului multicultural era anchetată, Adrian Macarie visa, în martie 2016, să ajungă președintele Consiliului Județean Brașov, din partea UNPR. „O persoană care să vegheze la patrimoniul Braşovului şi să ofere tot ce este nevoie pentru infrastructura acestui judeţ şi investiţiile sale majore”, așa îl prezenta fostul senator Sebastian Grapă, liderul organizației UNPR Brașov.
Funcţia de preşedinte al CJ Brașov a fost ocupată din vara anului 2000 şi până în toamna anului 2015 (n.r. – când a fost arestat pentru fapte de corupţie) de Adrian Aristotel Căncescu, care a fost condamnat definitiv, anul acesta, la 7 ani și 10 luni de închisoare cu executare. Şi primarul Municipiului Braşov, George Scripcaru, co-preşedinte PNL a fost trimis în judecată tot pentru fapte de corupţie, dar a fost achitat.
Motivaţia care l-a făcut pe Adrian Macarie să candideze a fost faptul că „a expirat perioada liderilor compromişi şi mincinoşi în politică, fie că e vorba de parlamentari, fie că e vorba de aleşi locali”. În tot acest timp în care se pregătea să devină șeful județului, Adrian Macarie a mai încercat o manevră – a vrut să înregistreze pe nume propriu, alături de o brașoveancă, marca „Aeroportul Internațional „Iosif Silimon” Brașov Ghimbav” la OSIM.
Pentru că au considerat că nu este normal ca două persoane care nu au nici cea mai mica legătură cu construirea aeroportului să își înregistreze această marcă, reprezentanții OSIM au sesizat Consiliul Județean Brașov. Într-un final, Adrian Macarie a fost înlocuit și nici nu a mai candidat. În schimb, în 2018 el și-a cumpărat un apartament în București, care a fost pus însă sub sechestru de procurorii DNA.
