Într-o comună din judeţul Botoşani autorităţile locale au oferit o lecţie „de manual” privind risipa banului public în România. Este vorba despre Havârna, unde autorităţile locale au cheltuit 200.000 de lei pentru reabilitarea unei grădiniţe, pe care apoi au închis-o.
Unitatea şcolară, situată în cătunul Gârbeni, din comuna Havârna, aflată la peste 50 de kilometri de municipiul Botoşani, a fost închisă în 2017 din cauza lipsei de copii. „S-a ajuns ca în ultimii ani să facă la un loc de la clasa I până la clasa a IV-a. Toţi cu acelaşi profesor. Câtă carte învăţau copiii ăia?”, se întreba retoric un localnic.
Un an mai târziu, în 2018, autorităţile au luat însă, în mod surprinzător, decizia de a reabilita parţial clădirea. Astfel, s-a pus acoperiş, s-au făcut băi în interior şi s-a tras apă şi canalizare. Pe de o parte, unii localnici nu înţeleg de ce s-a închis grădiniţa, iar alţii nu înţeleg cum s-au investit bani în ceva ce zace nefolosit de ani de zile.
„Mai sunt copii în sat. Mai puţini, ce-i drept, dar mai sunt. Acum sunt duşi la grădiniţa de la centru, la Havârna, cu microbuzul şcolar. Eu zic că puteau rămâne aici, că sunt copii destui”, a spus o femeie al cărei nepot merge la o altă grădiniţă, deşi locuieşte chiar lângă cea renovată. Alţii au dat vina pe metehnele sistemului. „Au pus şi gard, au tras apă, acoperiş, este apă curentă, au pus hidrofor de mare adâncime. Pentru ce, dacă nu mai învaţă nimeni? Bani aruncaţi! Exact ca la români”, a completat soţul femeii.
Lucrări făcute prin PNDL
La patru ani după reabilitare, în 2022, grădiniţa Gârbeni este o clădire pustie, la marginea satului, cu zeci de mii de euro îngropaţi în ea. Actuala conducere a comunei spune că proiectul a fost făcut de primarul de acum două mandate şi executat de primarul trecut. Ei doar au moştenit o clădire, căreia încă nu ştiu ce utilitate să îi dea.
„În 2017 s-a închis. Dar apoi s-au făcut lucrările, fiindcă au venit banii atunci. Se cerea grup sanitar, apă curentă. S-au făcut toate aceste îmbunătăţiri, dar grădiniţa s-a închis pentru că erau tot mai puţini copii”, a precizat viceprimarul comunei Havârna, Dragoş Guşu.
Lucrările au fost făcute prin mult trâmbiţatul program PNDL. Deşi din 2016 se ştia că populaţia şcolară este în cădere liberă în tot judeţul, la Havârna se accesau fonduri pentru construcţii de şcoli.
Autorităţile ar vrea un centru de bătrâni
Clădirea a rămas pe jumătate reabilitată, fiindcă în interior s-a refăcut doar toaletele şi camerele în care învăţau preşcolarii. Restul a rămas aşa cum era, în paragină.
Pentru a mai salva câte ceva, autorităţile ar vrea acum să transforme clădirea într-un centru de bătrâni sau în locuinţe sociale. Dar nu fără alte investiţii. „Noi am început deja demersurile. Avem aceste camere pe care le putem folosi, le reabilităm şi pe celelalte. Grupurile sanitare sunt foarte moderne. Va trebui, ce-i drept, să facem unele modificări, să punem chiuvete normale, vase de toaletă de mărime normală, pentru că erau pentru copii de grădiniţă. Este multă birocraţie. Trebuie să facem cereri la CJ, la Ministerul Educaţiei, astea durează. Dar vom găsi o utilitate cădirii, în mod sigur”, a completat viceprimarul comunei Havârna.
Două şcoli construite pentru câţiva copii
După ce au investit bani într-o grădiniţă închisă la Gârbeni, în 2019 autorităţile locale au accesat şi fonduri europene pentru reabilitarea a încă două şcoli. Şi asta în condiţiile în care, în toată comuna, mai sunt doar 13 elevi la clasa pregătitoare şi 70 de copii de grădiniţă.
„În centrul satului avem două şcoli în construcţie pe bani europeni. Proiectul a fost aprobat în anul 2019. Pe 1 septembrie elevii vor învăţa într-o şcoală nouă. Iar pe viitor eu văd elevii de la două sau trei structuri care vor veni, deplasaţi cu microbuzul, comasaţi în şcoala de centru”, a precizat primarul Rodica Baltă.
Din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a migraţiei excesive din mediul rural, în judeţul Botoşani zeci de şcoli şi grădiniţe se închid. Conform statisticilor de la Inspectoratul Şcolar Judeţean, în ultimii opt ani sistemul de învăţământ botoşănean a pierdut peste 3.000 de elevi.
„Din păcate este o situaţie la nivelul întregii ţări. Se nasc mai mulţi copii români peste hotare decât în ţară. Sunt patru-cinci unităţi de învăţământ care anual îşi restrâng activitatea sau se închid temporar la nivelul județului din cauza numărului mic de elevi”, a precizat Ada Macovei, inspectorul şcolar general al IŞJ Botoșani.
Numeroase comune au şcoli construite sau reabilitate cu bani de la Banca Mondială, cu fonduri europene, dar mai ales prin PNDL, pentru ca în maxim cinci ani să fie închise din lipsa elevilor. S-au investit milioane de euro la nivelul întregului judeţ în şcoli fantomă care zac fără utilitate.
