S-a născut în jurul anului 370. A fost nepotul arhiepiscopului Teofil al Alexandriei și urmaș al acestuia în scaunul episcopal. A fost ales întâistătător al scaunului Alexandriei, pe 18 octombrie 412, după 4 zile de la moartea unchiului său.
Sfântul Chiril al Alexandriei a combătut învățătura lui Nestorie, care susținea că în Hristos există două persoane: una dumnezeiască, a Fiului lui Dumnezeu, născut din veșnicie din Tatăl, și alta omenească, a lui Iisus Hristos, născut din Fecioara Maria. Această învățătură contrară Sfintei Scripturi, ducea la concluzia că Maica Domnului nu poate fi numită „Născătoare de Dumnezeu”, ci „Născătoare de om”. Sfântul Chiril a învățat că în Hristos sunt două firi, una dumnezeiască și una omenească, unite într-o singură persoană, cea a Fiului lui Dumnezeu. Și pentru că aceeași persoană, născută din veșnicie din Tatăl, Se naște ca om din Fecioara Maria, Maica Domnului este „Născătoare de Dumnezeu”, lucru confirmat oficial la Sinodul al III lea ecumenic de la Efes din anul 431.
Sfântul Chiril al Alexandriei a trecut la cele veșnice în anul 444.
Sfintele fecioare canonice: Tecla, Mariamni, Marta, Maria şi Enata
Aceste fecioare au trăit în timpul împăratului persan Savorie în satul Aza, fiind împodobite și strălucite cu lumina virtuților lucrând poruncile lui Dumnezeu. Ele slujeau la biserica unui oarecare preot Pavel, care era foarte bogat. Dar iată că invidia diavolului lucrează și preotul Pavel a fost pus să aleagă între bogăția sa și lepădarea de credință.
Din păcate preotul Pavel a ales să slujească idolilor păgâni, dar nu a fost de ajuns, căci a fost pus să le convingă și pe cele cinci fecioare să se lepede de Hristos. Fecioarele însă, certându-l tare pe preotul Pavel, au spus că ele nu vor renunța cu niciun preț la Hristos și pentru aceasta au fost supuse la grele chinuri, fiind ucise chiar de preotul Pavel care le-a tăiat capul.
Deși a rămas cu averea, acest preot a fost imediat și el ucis și averea i-a fost furată.
Dreptatea
O doamnă bogată ce jucase un rol important pe pământ ajunse la poarta lui Petru. Petru o primi şi-i arătă o vilă măreață: „Aici este locuința slujitoarei dumneavoastră”. Atunci doamna se gândea în sinea ei: „Dacă slujitoarea mea are o locuință așa de frumoasă şi măreață, atunci ce voi primi eu?” Imediat după aceasta, Petru îi arătă o altă casă, mai mică şi foarte sărăcăcioasă, şi-i spuse: „Acolo este locuința dumneavoastră”. Supărată, doamna îi spuse: „Dar în această locuința așa de mică nu pot locui”. Petru îi răspunse: „Îmi pare rău, doamnă, dar cu materialul pe care ni l-ați trimis n-am putut construi altceva”.
Preot Olivian SANDU