Cu ceva timp în urmă s-a realizat o placă de marmoră dedicată pomenirii surorii lui Mihai Eminescu, Harieta, ivită din inițiativa și contribuțiile (inegale, fiecare oferind cât vrut și a putut!) ale unor oameni care, în chip neobișnuit azi, au contribuit la realizarea ei, fiind trecuți în răbojul cuvenit, după menționarea a două societăți culturale interesate în zona culturii: „Teiul de aur” și „Steaua Nordului”. Placa s-a înălțat în zona de vibrație intens culturală a orașului, (pe spațiul deținut de Elena Condrei), aflat în proximitatea locului unde a fost clădirea în care s-a născut pruncul cu stea în frunte, iar de cealaltă parte, Biserica Uspenia unde acesta a fost botezat. S-a ținut cu acel prilej și un moment de pomenire pentru sora eroină a poetului, Harieta, prilej pentru ca Elena Condrei să-i evoce și pe premianții festivalului său, „Teiul de aur”, plecați la Domnul în cei 20 de ani de existență a acestuia. Evenimentul, a avut și o altă semnificație decât aceasta. A fost probabil o primă realizare a unei inițiative private la care au contribuit persoane fizice care s-au asociat în scopul realizării unei înfăptuiri memoriale culturale. Faptul amintește de cel mai strălucitor exemplu de acest fel, inițiativa de odinioară, de a construi un teatru superb în Botoșani, realizată uimitor de rapid, în doar doi ani, cu contribuția integrală a unor cetățeni din Botoșani, persoane private.
Cum însă grandoarea actuală a lui Eminescu depășește azi sfera realizărilor disparate, reafirm, iar și iar, necesitatea de-a se realiza totuși restaurarea teatrului ce-i poată numele și, cel puțin în cazul său, (dar nu numai!) un traseu memorial cu toate locurile implicate în biografia sa, restaurate și (sau) marcate consistent și articulate într-un sistem coerent care să confere orașului statutul onorant de baștină eminesciană pusă în valoare în mod corespunzător și care să apropie vremea când Botoșani va deveni ORAȘUL PANTHEON. De altfel, un asemenea proiect (pe care l-am scris cu ani în urmă), se află depus la Arhivele Statului în așteptarea unor vremuri favorabile unor inițiative fundamentale.
E tot aici prilejul de-a aminti și cum, tot rătăcind printre morminte în căutare de comori, un pasionat de vocile trecutului a mai găsit un semn dinspre acolo. De astă dată, a găsit un semn, pare-se elocvent, grăind despre locul de veșnică odihnă al Harietei, acea sora infirmă a lui Mihai Eminescu, la care, bolnav și deprimat, acesta s-a adăpostit în casa ei dintr-un cotlon al Botoșaniului, ea fiind atunci persoana care, în acel moment, a rămas, de fapt, singurul său reazem.
Căutătorul mormântului și al altor de semne ale trecutului, pre numele său D.M.Gaftoneanu, dimpreună cu alți oameni cu suflet, au dobândit de la conducerea primăriei o palmă de pământ în vechiul cimitir unde au ridicat un simbolic monument dedicat acestei persoane atât de meritorii și prețuite de poet. Marcarea s-a realizat printr-o placă de marmură dedicată surorii eminesciene, despre care poetul, dar și cei care au cunoscut-o, spuneau că avea o minte strălucită și o memorie de invidiat fiind „un geniu în felul ei”. Ceea ce-i conferă însă dreptul la orice fel de marcare memorială este nu numai rolul jucat de aceasta în viața poetului, de aprigă ocrotire, dar și de strădania sa înverșunată de-a obține ajutor și sprijin material pentru subzistența acestuia. Scrisorile ei către persoane din lumea bună a vremii mărturisesc deopotrivă despre îndârjirea sa de-a dobândi ajutorul necesar truditului său frate, dar și despre educația sa intelectuală de înaltă clasă, în ciuda infirmității sale foarte împovărătoare care anevoie i-ar fi îngăduit s-o dobândească. Ceremonialul de inaugurare a cenotafului din cimitirul Eternitatea, Botoșani, dedicat Harietei Eminescu va avea loc, miercuri, 8 iunie 2022, la ora 10.30.
Oricum, e de apreciat realizarea acestor primi pași destinați celebrării și luminării unei persoane importante în viața poetului. Pentru că nu sunt foarte numeroși, se pot menționa semnatarii acestor inițiative stimulatoare: Elena Condrei, (și Asociația culturală Geea, „Teiul de Aur și Teiul de Argint”), D.M. Gaftoneanu (și Societatea „Steaua Nordului”), Gh. Median, M. C.V. Cornaci, D.Pogoreanu, C.Viziteu, S.Balanovici, S.Manolache, N. Iosub, Gh.Ciobanu, I.Mamaische, F.Egner, A. Antal, E. Iacob, S.Lazarovici, C. Adam, Gh.Timofte, I.Siminiceanu, S.Băltuță, P.M.Iordache, G.Gontariu; Traian și Alexandrina Apetrei, Augustin Eden, Ecaterina Mihai, Constantin Tudorache, Elena Aboaicei, Alexandra Apetrei, Mihai Costin, preot Vasile Burlacu, I.Mușei, Gh.Vasiliu și, cu voia dumneavoastră, ultima pe listă, semnatara acestui text.
