Florin Țurcanu nu mai este la fel de aproape de prescripția răspunderii penale în dosarul în care a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție. Asta pentru că, în urma informațiilor apărute în presă, care au arătat care ar fi efectul devastator al deciziei Curții Constituționale (CCR), Guvernul a adoptat astăzi o Ordonanță de Urgență pentru modificarea Codului Penal prin care articolul încriminat a fost pus în acord cu decizia CCR.
„O întârziere ar fi avut efect devastator asupra multor anchete”, a recunoscut ministrul justiției, Cătălin Predoiu la finalul ședinței de guvern de astăzi. Prin urmare, numeroșii inculpați care puteau scăpa prin prescrierea faptelor nu mai au niciun motiv de bucurie.
Articol declarat neconstituțional
Curtea Constituțională a declarat, joi, neconstituțional un articol din Codul Penal care permite procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe. A fost în fapt o a doua decizie CCR, după ce prima de acest gen, din aprilie 2018, nu a fost luată în seamă de legislativ. Încă de atunci, CCR a stabilit că dispozițiile Codului penal cu privire la prescripția erau neconstituționale întrucât textul era neclar, imprevizibil, incoerent și lipsit de previzibilitate. Pentru ca articolul să nu devină neconstituțional cu totul, legislativul trebuia să îl completeze.
Doar că, după publicarea deciziei CCR, Guvernul și Parlamentul nu au luat nicio măsură înlocuirea acelei sintagme, ignorând, voit sau dezinteresat, hotărârea CCR. Doar că prin această atitudine a generat un viciu de neconstituționalitate mai grav, întrucât textul cu pricina, considerat în primă fază incomplet, a fost declarat inaplicabil. Prin urmare, actele procurorilor nu ar mai fi contat la calculul termenului privind prescripția răspunderii penale, iar aceasta urma să survină în funcție de data comiterii faptelor. Efectul imediat – mii de dosare riscau să fie închise.
Reacția presei care a arătat că ar putea scăpa mai mulți inculpați i-a pus în priză pe cei de la Guvern. Cert este că dacă presa nu ar fi reacționat, iar decizia CCR ar fi fost publicată în Monitorul Oficial înainte de modificarea Codului penal, toți cei anchetați sau judecați puteau cere aplicarea legii mai favorabile, iar numeroase dosare penale riscau să se închidă prin prescrierea faptelor. Potrivit unor surse judiciare, pe lista potențialilor beneficiari ai deciziei CCR s-au numărat Elena Udrea, Tudor Pendiuc (fostul primar al Piteștiului), Lucian Duță (fostul șef CNSAS), Sorin Blejnar (fostul șef al ANAF).
Procurorii nu mai pot administra probe fără să-i anunțe pe anchetați
Acum, după adoptarea ordonanței de către Guvern, articolul din Codul Penal declarat neconstituțional a fost completat.
„Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”, se arată în textul ordonanței. Altfel spus, procurorii nu mai pot administra probe fără să comunice acest lucru celor anchetați, care iau astfel la cunoștință și de prelungirea termenului de prescripție pentru infracțiunile în cauză.
În ceea ce-l privește pe Florin Țurcanu, acest lucru înseamnă că termenul de prescripție nu se mai calculează de la data comiterii faptelor. Întrucât a fost trimis în judecată, în cazul lui ar fi vorba de prescripția specială, unde termenul este mult mai larg. Astfel, prescripția răspunderii în cazul lui ar urma să intervină numai dacă termenul prevăzut în Codul penal este depăşit cu încă jumătate, altfel spus la 12 ani de la comiterea faptelor.
