Valentin Popa, directorul Direcției Județene de Statistică Botoșani, susţine că recensământul este foarte important, deoarece va afecta aproape toate aspectele vieţii sociale.
Reporter: – Cum au reacționat botoșănenii în prima parte a autorecenzării?
Valentin Popa: – A început oarecum bine această etapă, în sensul în care botoșănenii au luat cu asalt centrele de autorecenzare încă de la început, comparativ cu alte județe din țară. Ne-am menținut undeva între 2.000 și 3.000 de chestionare zilnice, până în ultima săptămână când trebuia să se încheie etapa de autorecenzare, respectiv săptămâna 9-15 mai. În această săptămână, într-adevăr, a crescut interesul botoșănenilor pentru a se autorecenza. Astfel, dacă la nivel național au fost peste 400.000 de autorecenzări pe zi, în județul Botoșani au ajuns undeva la 7.000 pe zi. A existat o evoluție ascendentă în ceea ce privește înregistrările, acesta fiind și motivul pentru care s-a luat hotărârea la nivel național de a se prelungi. Deci, perioada de autorecenzare s-a modificat, până pe 27 mai, de la 15 mai cât era inițial. Apoi, există o pauză între 28 și 30 mai, în care vom identifica unitățile statistice, adică adresele, și persoanele pe care urmează să le recenzeze cei de teren, apoi cele autorecenzate, cele nerecenzate și persoanele recenzate parțial, generarea hărților, actualizarea listelor de adrese pentru fiecare sector de recensământ. Toate acestea, în perioada 28-30 mai, urmând ca de pe 31 mai până pe 17 iulie să înceapă colectarea datelor de către recenzori din „ușă în ușă”.
– În ce zone/localități a fost înregistrată cea mai bună participare la autorecenzare?
– Comunele în care s-a înregistrat cea mai bună participare la autorecenzare sunt Românești, Adășeni și Avrămeni. De asemenea, sunt localități care au deja un procent de 100%, unele zone chiar au depășit acest procent. Populația rezidentă pe care ne-am axat la început este posibil ca la data de 1 decembrie 2021, momentul de referință a recensământului, să fi existat și alte persoane în acea localitate pe lângă cele pe care le aveam noi ca rezidente și în acest context procentul a depășit 100%. O altă cauză a depășirii acestui procent e reprezentată de chestionare intrate în sistem, nu persoane, deci noi vorbim de chestionare intrate în sistem și atunci sunt persoane care au și, de exemplu, locuință secundară sau o locuință de vacanță. În acest caz se face un chestionar separat, dar asta nu înseamnă că este o persoană acolo.
– Ce credeți că a contat în obținerea acestui scor?
– Aș vrea să mai insist puțin pe municipiul Botoșani. Punctul ARA (autorecenzare asistată) care merge cel mai bine este cel de la Carrefour. A fost singurul punct unde s-a stat la rând. Cred că în obținerea acestui scor mare de botoșăneni care s-au autorecenzat a contat ajutorul mass-media, în primul rând, implicarea autorităților la nivelul județului, atât a Instituției Prefectului, cât și a Consiliului Județean. Acești factori cred că au fost determinanți în obținerea acestui scor.
– Cine ar trebui să manifeste un interes major în această problemă – oamenii sau autoritățile?
– În primul rând oamenii, dar și autoritățile. Trebuie să fie o datorie morală pentru fiecare cetățean să se autorecenzeze pentru că toate deciziile politico-administrative care se vor lua vor fi după aceste date, astfel că este în interesul cetățeanului să-şi manifeste dorința de a se recenza și de a da informații despre starea lui socială, astfel încât să se poată creiona anumite decizii în ceea ce privește viața de zi cu zi. Deci oamenii trebuie să-și marcheze prezența, iar autoritățile locale au tot interesul ca să obțină rezultate optime la recensământ. Tocmai pentru schimbarea politicilor sociale.
– Ce vor arăta, de fapt, rezultatele acestui recensământ?
– O populație mai fragmentată, mai multe etnii posibil, nu avem de unde să știm la momentul acesta, noi nu avem acces la baza de date, nu știm ce este acolo. Ne așteptăm să vedem, bineînțeles, numărul populației. Toată lumea așteaptă numărul populației din România, apoi, după cum este și de numirea – Recensământul Populației și al Locuințelor – locuințele care se găsesc pe teritoriul țării și starea efectivă a populației.
– Raportat la sporul natural al populației din ultimii ani, care sunt predicțiile privind recensământul populației?
– Nu pot să fac eu acum o predicție și să vină rezultatul final care dă peste cap predicția. Trendul este unul descendent, e clar, mai mult nu are cum să fie. Este atât sporul natural negativ, cât și migrația internă, dar și migrația externă. Noi sperăm să nu fie, totuși, o diferență foarte mare.
– Vom afla și cifra reală a celor plecați în străinătate? Puteți estima? Va fi mai mare, mai mică decât la precedentul recensământ?
– Cu siguranță vom avea cifra celor plecați în străinătate. Bineînțeles, cei care se autorecenzează și furnizează datele complete și corecte și care vor spune că lucrează în străinătate, pe o anumită perioadă de timp sau sezonieri. Nu aș putea estima momentan dacă cifra va fi mai mare sau mai mică decât cea de la recensământul precedent.
– Care este riscul înregistrării unui scor mic de recenzare în anumite localități?
– Dacă ne referim la etapa de autorecenzare și autorecenzare asistată, un procent mic poate fi corectat în etapa recensământului de teren. Dacă ne referim la recensământ în ansamblu, nici nu putem lua în considerare posibilitatea ca vreo unitate administrativ-teritorială să nu termine recensământul în termenul stabilit. Personalul de recensământ și-a asumat misiunea de a înregistra fiecare om și fiecare casă până pe 17 iulie și sunt convins că eforturile lor, precum și ale echipei RPL de la Direcția de Statistică, vor duce la încheierea acestei anchete de anvergură în timp util și la termen.
– Recensământul va arăta și nivelul de trai?
– În primul rând va arăta nivelul de trai. Populația, cum spuneam și mai sus, locuințele, nivelul de trai al persoanelor, din acest motiv există întrebări despre starea efectivă a cetățenilor din punct de vedere economic, social etc. În chestionar sunt întrebări ce vizează locuința, de exemplu ești întrebat dacă ai termopane, centrală etc. Pentru mediul rural aceste întrebări sunt foarte importante, pentru că întreabă de exemplu unde este situată instalația de canalizare sau dacă closetul este în locuință. Sunt încă UAT-uri în care closetul este în curte, care nu au instalație de canalizare, nu au apă curentă, chiar dacă, probabil, primarii au început să facă demersuri. La un moment dat, există posibilitatea ca aceste demersuri să se izbească de un minus, de necesitatea ca în acea comunitate să fie mai mulți și să nu existe acești mai mulți. Ca atare, este foarte important ca fiecare să-și marcheze existența pe teritoriul unui UAT. De ce ne interesează fiecare om și fiecare casă?! Pentru că acel om poate contribui la dezvoltarea respectivului mediu, al respectivei comunități. Considerăm că în România anului 2022 merităm ceva mai mult, o dezvoltare locală. În funcție de rezultatul recensământului, fiecare unitate administrativ teritorială își va putea modifica strategia de dezvoltare proprie.
– Acest recensământul ar putea aduce modificări în structura administrației locale? (număr mai mic de consilieri, fonduri mai puține la sume defalcate din bugetul central, finanțarea unor investiții, număr mai mic de parlamentari)?
– Absolut. Recensământul va aduce modificări în structura administrației locale. În funcție de populație se modifică și structura politico-administrativă, adică numărul de consilieri, parlamentari mai puțini, europarlamentari mai puțini, numărul de medici alocați pe fiecare comună, UAT, în funcție de ce va ieși la recensământ. Deci, în funcție de numărul populației dintr-un anumit UAT (n.r unitate administrativ teritorială) se stabilește numărul de consilieri locali, implicit indemnizația primarului, a viceprimarului, respectiv indemnizația consilierilor locali. Indemnizația consilierilor locali este o zecime din indemnizația primarului. Primarul și viceprimarul nu beneficiază de salariu, ei au o indemnizație pentru serviciu public. De aici, nu vorbim doar de comune, ci de inclusiv și Consiliul Județean, este vorba și de numărul de consilieri județeni care se poate modifica, în plus sau în minus, în funcție de rezultatele de la recensământ.
– Indirect, recensământul ar putea să ne afecteze inclusiv stilul de viață pentru următorii ani?
– Sigur că ne va afecta stilul de viață, că vrem, nu vrem, trebuie să fie o realitate, iar populația trebuie să fie una reală, adică trebuie să avem date corecte despre numărul exact al populației din România.
– Câți botoșăneni s-au autorecenzat până acum?
– La nivel județului Botoșani, avem până în prezent peste 200.000 de chestionare înregistrate, ceea ce înseamnă că ne situăm în top 10 al județelor din România. La nivel național sunt aproximativ 10 milioane de chestionare înregistrate, ceea ce reprezintă un procent de 55%.
