România, alături de alte 12 ţări din UE, se opune declanşării unei proceduri pentru schimbarea tratatelor europene, dorită de Parlamentul European, preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a face Uniunea mai eficientă, relatează AFP şi DPA.
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este de acord cu modificarea tratatelor Uniunii Europene pentru eliminarea votului în unanimitate în decizii-cheie, „dacă va fi necesară”.
13 țări se opun revizuirii tratatelor UE
„Nu suntem favorabili unor tentative neanalizate şi premature vizând lansarea unei astfel de proceduri”, scriu aceste ţări, între care Polonia, România şi Finlanda, potrivit unui text difuzat luni pe Twitter de Suedia, de asemenea, semnatară.
Cele 13 state membre susţin că „nu exclud nicio opţiune în acest stadiu”, dar că vor să studieze mai întâi propunerile de reformă prezentate liderilor UE după dialogul cetăţenesc.
Difuzarea acestei scrisori comune coincide cu manifestările de Ziua Europei. Acestea au fost marcate cu discursuri în faţa Parlamentului European reunit la Strasbourg al preşedintelui francez, Emmanuel Macron, şi al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care au spus că sunt de acord cu o revizuire a tratatelor pentru întărirea UE, transmite Agerpres.
În această zi au fost înaintate oficial şi propunerile rezultate în urma Conferinţei privind viitorul Europei, un amplu exerciţiu de consultare cetăţenească de un an.
Anumite propuneri, precum acordarea dreptului de iniţiativă legislativă Parlamentului European, solicitat de acesta, sau extinderea competenţelor UE în materie de apărare sau de sănătate, presupun o schimbare a tratatelor.
Ţările care se opun acestei perspective atrag atenţia asupra riscului unei „pierderi de energie” şi estimează că o revizuire a tratatelor „nu a fost niciodată un obiectiv” al Conferinţei.
Textul a mai fost semnat de Danemarca, Malta, Republica Cehă, Slovenia, Bulgaria, Croaţia şi cele trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania.
Parlamentul European spune că revizuirea Tratatelor UE este necesară
Parlamentul European a făcut apel pe 4 mai la declanşarea unei proceduri de schimbare a tratatelor europene. O etapă riscantă, dar necesară, pentru anumite propuneri precum, de exemplu, dreptul de inţiativă al Parlamentului sau extinderea competenţelor Bruxellesului în materie de apărare sau de sănătate, au transmis eurodeputații.
Parlamentul recunoaște că „propunerile ambițioase și constructive” care au rezultat în urma conferinței necesită modificări ale Tratatelor, de exemplu în ceea ce privește o Uniune mai simplă, mai transparentă, mai responsabilă și mai democratică. În acest scop, plenul Parlamentului solicită Comisiei pentru afaceri constituționale să pregătească propuneri de reformare a Tratatelor UE, care ar avea loc prin intermediul unei convenții în conformitate cu articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
În acest proces, UE ar trebui să se îndrepte către un model de creștere durabilă, favorabilă incluziunii și rezilientă, acordând o atenție deosebită IMM-urilor, declară eurodeputații, solicitând punerea deplină în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. De asemenea, aceștia solicită UE să joace un rol de lider în combaterea schimbărilor climatice, protejarea biodiversității și promovarea sustenabilității la nivel mondial. Eurodeputații subliniază, de asemenea, că o integrare politică mai profundă și o democrație veritabilă pot fi realizate prin acordarea dreptului de inițiativă legislativă Parlamentului European și prin abolirea unanimității în cadrul Consiliului.
Unanimitatea statelor membre, necesară într-un anumit număr de domenii, în special cel financiar, şi sursă frecventă de blocaje, după cum o arată în prezent discuţiile dificile privind un embargo asupra petrolului rusesc, este, de asemenea, pusă în discuţie.
Născută dintr-o idee a preşedintelui francez Emmanuel Macron, Conferinţa privind viitorul Europei a început în urmă cu un an. La final, prin intermediul unui vast proces de reunire a unor comisii şi grupuri de lucru tematice, la care au fost asociaţi 800 de cetăţeni, aleşi, diverşi reprezentanţi ai societăţii civile, circa 325 de măsuri din 49 de categorii au fost aprobate pe 30 aprilie.
