Cei care au cazat refugiați ucraineni mai au de așteptat până ce vor primi banii promiși de guvern. Asta pentru că, deși au început să fie centralizate solicitările primite din teritoriu, până ieri nu fuseseră asigurate sumele necesare pentru efectuarea plăților. Banii ar urma să fie virați de Guvern, prin Inspectoratele pentru Situații de Urgență, către primăriile de pe raza localităților unde au fost cazați refugiații, care la rândul lor vor trebui să achite sumele corespunzătoare în funcție de solicitările primite. Astfel, cei care au găzduit refugiați ucraineni în februarie/martie au avut posibilitatea să depună, până pe 5 aprilie a.c., cereri la primării pentru decontarea unor cheltuieli, respectiv 20 de lei/zi pentru hrană şi 50 de lei/zi pentru cazare pentru fiecare persoană găzduită.
În cerere trebuia să se precizeze numărul persoanelor găzduite, numele și prenumele acestora, localitățile din Ucraina din care aceștia proveneau și intervalul de timp pentru care se solicita decontarea cheltuielilor cu hrana, însoțită de o declarație pe propria răspundere cu privire la realitatea informațiilor cuprinse în cerere, precum și copia actului de identitate al solicitantului și documente care atestau dreptul de folosință asupra locuinței în care sunt găzduite persoanele. Cei care nu au reușit să depună cererea până pe 5 aprilie, vor putea cere decontarea cheltuielilor și mai târziu, însă vor primi banii în luna următoare.
„Deocamdată nu am făcut plățile”
Ieri, însă, situația acestor plăți era incertă. De altfel, potrivit colonelului Dan Decebal Muraru, șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), până ieri nu se plătise niciun leu. Cu toate acestea, șeful ISU spunea că „suntem în termen”. „Au fost primite 23 de solicitări din partea unor UAT-uri din județ, dar situația este în continuă dinamică”, a declarat șeful ISU Botoșani, colonelul Dan Decebal Muraru. Cu toate acestea, situația nu era exactă nici în privința numărului de refugiați pentru care ar trebui să plătească statul.
„Trebuie să trimită către Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență documente justificative. S-au găsit și o serie de neconformități și s-a relaționat cu UAT-ul respectiv pentru refacerea documentelor pentru a putea da în plată conform legislației. Deocamdată nu am făcut plățile, nu am semnat niciun deviz de plată pentru că nu a fost deschiderea bugetară de la minister”, a spus Dan Decebal Muraru.
În total, însă, estimările vizau o sumă de aproximativ 500.000 de lei. „La persoane se ajunge undeva la 135.000 de lei pentru luna martie și la nivelul UAT-urilor 350.000 de lei. Este un total aproximativ de 500.000 de lei la nivelul județului la momentul actual”, a adăugat Dan Decebal Muraru.
„Norocul nostru a fost oamenii care au dorit să ajute și au făcut donații”
Situația a fost recunoscută și de directorul Direcției Județene pentru Sport și Tineret, Radu Humelnicu, care în primele zile ale războiului a pus la dispoziția refugiaților Tabăra „Codrii de Aramă” de la Agafton. „Și noi am depus cerere de decontare pentru o sumă de circa 35.000 de lei. De circa trei săptămâni, însă, nu am mai primit niciun refugiat. Motivul nu îl cunosc. Banii sunt însă necesari pentru că am angajat și noi o serie de cheltuieli în avans pentru a asigura toate amenajările necesare, iar furnizorii așteaptă și acum banii”, a spus Radu Humelnicu.
Pe de altă parte, acesta recunoaște că suma oferită de Guvern pentru hrană de 20 de lei/zi/persoană cazată este foarte mică și a fost nevoie de un suport material consistent. „Norocul nostru a fost oamenii care au dorit să ajute și au făcut donații. Cu ajutorul lor am reușit să cumpărăm tot ce a fost nevoie pentru a asigura trei mese pe zi celor care au stat la noi”, a adăugat Radu Humelnicu.
În primele zile refugiaţii au fost ajutaţi doar de voluntari
Ce nu s-a spus până acum este că Guvernul asigură decontarea doar pentru perioada 28 februarie – 31 martie, nu și pentru perioada 24 – 27 februarie a.c., când autoritățile au fost aproape paralizate. Astfel, primii refugiați care au ajuns în județ s-au cazat la hoteluri, pe banii lor, și prin urmare vor fi tratați ca și „turiști”. De altfel, la un moment dat autoritățile au modificat și politica privind refugiații, strategia mergând pe ideea ca aceștia să fie direcționați în general către centrele organizate la nivel local, nu spre unități de cazare private.
Cert este că a fost nevoie de trei acte normative, care au fost adoptate succesiv, pentru ca Guvernul să poată deconta cheltuielile cu cazarea refugiaților. În plus, în primele zile de la invazia rusească din 24 februarie, cei fugiți din calea războiului au fost ajutați mai întâi de voluntari și asta pentru că autoritățile s-au mobilizat destul de greu. Din același motiv, mulți ucraineni au plecat spre țările vestice sau spre alte județe, folosind Botoșaniul doar ca punct de tranzit. Cu toate acestea, cazarea refugiaților care au rămas doar câteva zile în județ a arătat o mobilizare remarcabilă din partea societății civile și a privaților.
Peste 10.000 de refugiaţi au rămas cel puţin o noapte în judeţ
Un bilanț făcut de Instituția Prefectului asupra activității derulate în perioada 24 februarie – 26 martie arăta că, în acel interval, în județ ar fi ajuns 62.770 de cetățeni ucraineni, adică echivalentul populației din orașele Dorohoi, Darabani, Săveni, Bucecea, Ștefănești și Flămânzi la un loc. Dintre aceștia, 10.746 (n.r. – dintre care 6.412 copii) s-au odihnit, cel puțin o noapte, în spațiile de cazare puse la dispoziție de autorități, ONG-uri și persoane fizice.
În același document se menționa că pentru 7.739 persoane ajutorul ar fi venit doar din partea autorităților. Tot atunci, Instituția Prefectului anunța că în județ existau amenajate 36 de locații, cu o rezervă de încă 1.939 de locuri de cazare, la care se adaugă tabăra mobilă instalată în municipiul Dorohoi, pe Stadionul 1 Mai, care avea încă 201 de locuri de cazare. Totodată, la nivelul județului mai exista o tabără mobilă pentru refugiați, momentan neoperaționalizată, aceasta fiind dislocată din cadrul ISU Argeș.
