Reprezentanţii Comisiei Europene au explicat, într-un comunicat transmis pentru G4Media, că procentului de 9,4% din PIB pentru pensii nu poate fi flexibilizat aşa cum ar vrea ministrul Muncii, botoşăneanul Marius Budăi.
„Plafonul total al cheltuielilor publice brute cu pensiile, de 9,4% din PIB pe termen lung (2022-2070), este precizat în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului (CID) privind aprobarea evaluării Planului Național de Redresare și Reziliență pentru România. Acum este important să ne concentrăm asupra implementării planului. În cadrul conferinței de presă comune cu ministrul Budai, comisarul Schmit a afirmat importanța implementării PNRR”, a transmis pentru un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Budăi, acuzat că minte
Precizările vin în contextul în care Marius Budăi a declarat pe 31 martie, după întâlnirea cu Nicolas Schmit, comisarul european pentru Locuri de Muncă şi Protecţie Socială, că se va flexibiliza acel procent din PIB alocat pentru pensii, în PNRR, în urma negocierilor cu Comisia Europeană. „I-am explicat domnului comisar european de ce solicit și de ce sunt imperativ când cer flexibilizarea procentului de 9,4 pentru pensii prevăzut în PNRR. Noi vorbim de sistemul public de pensii și am fost de acord amândoi că sustenabilitatea e foarte importantă”, a scris Budăi atunci pe pagina sa de Facebook.
Încă de atunci ministrul a fost acuzat că minte în declaraţiile sale. La întâlnirea cu comisarul european au participat şi câţiva parlamentari USR, care au spun că Marius Budăi are „un tupeu inimaginabil” și pune în gura unui comisar european cuvinte pe care acesta nu le-a rostit. „Ministrul muncii nici măcar nu a deschis subiectul procentului pensiilor din PIB la întâlnire, singura lui grijă a fost să-l convingă pe comisarul european să nu creadă tot ce aude la televiziunile din România”, a scris atunci deputatul USR Andrei Drancă.
„Prin punerea în aplicare a PNRR, țara ar trebui să poată avansa către o traiectorie de creștere economică mai mare”
În comunicatul Comisiei se mai precizează că reforma cuprinzătoare a pensiilor inclusă în PNRR, care include și pensiile speciale, ar trebui să creeze spațiul necesar pentru a permite României să abordeze provocările viitoare legate de demografie și de îmbătrânirea societății. Aceasta include creșterea gradului de adecvare a pensiilor, în special a celor aflate sub pragul de sărăcie.
„Este, de asemenea, important să se ia în considerare faptul că, prin punerea în aplicare a PNRR, țara ar trebui să poată avansa către o traiectorie de creștere economică mai mare, creând astfel resurse suplimentare pentru a aborda provocările socio-economice. În fine, PNRR include reforme privind stabilirea salariului minim și modernizarea sistemului românesc de prestații sociale cu ajutorul venitului minim de incluziune, ceea ce va contribui la combaterea sărăciei și la crearea unor condiții de muncă mai echitabile”, se mai arată în răspunsul oferit G4Media.