Consilierilor municipali le va fi cerut votul pentru demararea unei proceduri în instanţă vizând recuperarea a peste 280.000 de lei reprezentând sumele acordate drept majorare salarială în anul 2019, în societatea Modern Calor. Recuperarea acestei sume a fost dispusă în urma unui control efectuat de reprezentanţii Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Iaşi.
Practic, aleşii locali ar urma să-i împuternicească pe Gabriel Tănasă şi Marius Buliga, reprezentanţii Municipiului Botoşani în Adunarea Generală a Acţionarilor de la Modern Calor, să aprobe promovarea în justiţie a acţiunii de răspundere civilă formulată împotriva lui Florin Sandu şi Denisei Agapie, director general, respectiv director economic în mandatul 2017 – 2021.
Acţiunea vizează recuperarea sumei de 282.432 de lei reprezentând „creşterea salariului de bază şi a sporului salariaţilor, alţii decât cei care au beneficiat de ceşterea salariului minim brut pe ţară, fundamentată şi acordată necuvenit în anul 2019 şi a accesoriilor aferente, conform Dispoziţiei obligatorii a Direcţei Regionale a Finanţelor Publice Iaşi”. Creşterea salarială a fost de 4,37%.
Potrivit reprezentanţilor instituţiei ieşene, în 2019, Modern Calor nu putea „să fundamenteze cheltuieli de natură salarială mai mari decât nivelul cheltuielilor de natură salarială pentru anul 2018 şi, implicit, societatea nu putea în anul 2019 să majoreze salariile angajaţilor întrucât a programat în anul 2019 plăţi restante la acelaşi nivel cu cel din anul 2018”.
AGA Modern Calor ar urma să fie convocată până pe 10 aprilie deoarece, pe 14 aprilie se încheie termenul legal de trei ani, înlăuntrul căruia societatea poate să îşi exercite dreptul material la acţiune.
În octombrie 2020, conducerea Modern Calor a promovat împotriva salariaţilor societăţii acţiuni de recuperare a prejudiciului de 282.432 de lei. Potrivit conducerii societăţii, există însă un risc destul de mare ca acţiunile promovate împotriva salariaţilor să fie respinse de către instanţa de litigii de muncă, dat fiind faptul că salariaţii au invocat, prin întâmpinările formulate, că nu poate fi denunţat caracterul nedatorat al plăţii atât timp cât la baza achitării drepturilor salariale a stat un act acceptat de ambele părţi – angajat/angajator.