Monica Adăscăliţei, directorul DSP, susţine că nimeni nu poate garanta că nu va mai fi un val pandemic, iar faptul că nu se mai vorbeşte despre acset virus este şi din cauza situaţiei geopolitice
Reporter: – Sunt multe voci care spun în ultima vreme că a dispărut foarte brusc Covidul. La doi ani de la începutul pandemiei, acum nu mai există aproape deloc Covid…
Monica Adăscăliţei: – Covidul nu a dispărut. În primul rând avem în continuare pacienți infectați. Testările continuă. Era de aşteptat ca numărul de persoane infectate cu SARS-CoV-2 să scadă în această perioadă. Aşa s-a întâmplat şi anul trecut în luna martie. Pentru că după un vârf al infectărilor apare o scădere de contaminări. În momentul de față (16 martie – n.r.) avem patru locuri ocupate pe terapie intensivă din cinci disponibile. Dacă ar fi dispărut complet, numărul de cazuri Covid pe secția de terapie intensivă ar fi trebui să fie zero. Cele 16 paturi de la pneumologie Spitalul Județean sunt ocupate în totalitate, pacienții fiind pe o sursă sau chiar două de oxigen. Media cazurilor noi în aceste zile este undeva la 15-20. Deci nu putem spune că a dispărut Covidul. Putem spune, însă, că a scăzut numărul de îmbolnăviri, și poate a scăzut și mediatizarea în ceea ce privește această boală, având în vedere actuala situație geopolitică, care a preluat prima pagină a tuturor ziarelor.
– Totuși s-au relaxat complet restricţiile. Este acesta un semn că am scăpat?
– Ne dorim să scăpăm de aceste infectări. S-a ridicat, într-adevăr, starea de alertă, ceea ce înseamnă că s-au ridicat anumite restricții. Cu toate acestea, recomandările specialiștilor din cadrul Ministerului Sănătății sunt ca fiecare să fie responsabil și să folosească măsurile de protecție, anume masca în spațiile aglomerate sau în spațiile închise, iar dacă prezintă simptome de orice natură să se prezinte la medicul de familie și să fie supravegheat de către un medic specialist.
– Anul trecut în martie au scăzut, într-adevăr, cazurile de îmbolnăvire, dar apoi a venit un nou val. Credeți că ne putem aștepta la un nou val, cel de-al șaselea?
– Noi ne dorim să nu mai existe un alt val, dar asta depinde foarte mult de starea de sănătate a populației, de gradul de imunizare față de acest virus și de eventualele mutații pe care le poate suferi el și cât de virulente şi contagioase ar fi ele.
– Credeți că poate apărea o variantă mai periculoasă de Covid?
– Atât eu cât și colegii mei ne dorim să nu apară niciun fel de mutație și nici o altă formă de virus în perioada următoare.
– De ce au fost atât de mulți oameni care nu au crezut în existența acestei boli în tot acest timp?
– Având în vedere că a fost prima dată când s-a mediatizat atât de mult o formă de boală, efectele au fost la nivel mondial, și, ca de obicei, în astfel de situații sunt și persoane care cred în teoria conspirației, sunt oameni care sunt sceptici, sunt oameni care cred că este vreun plan ascuns la scară mondială și este până la urmă dreptul fiecăruia să creadă sau să nu creadă în ceva. Este normal să existe și oameni sceptici. Trebuie să fim realiști, acest Covid a existat, există și va exista. Ne vom obișnui să trăim cu el așa cum trăim și cu alţi viruși și cu alte boli apărute cu ani în urmă. Organismul nostru se va imuniza și adapta în timp, ca la orice boală nou apărută și cu timpul acest Covid va fi o o viroză ca toate celelalte.
– Comparativ cu Occidentul, campania de vaccinare a fost un eșec în România, cu atât mai mult în Botoșani. Care credeți că ar fi explicațiile?
– Era de așteptat că nu toată lumea se va imuniza prin vaccinare pentru că, știm foarte bine, în ultimii ani sunt mulți părinți care nu și-au mai imunizat copiii nici cu vaccinurile care sunt în programul național. Pornind de la acest aspect, este clar că acele persoane nu s-au imunizat nici acum. Noi am avut și persoane care au trecut prin boală, au fost și multe persoane circumspecte, având în vedere că vaccinurile nu au avut mulți ani în spate de cercetare și de studii, iar asta i-a făcut să refuze vaccinarea. Dar nu putem spune că vaccinarea a fost un eșec, imunizarea este totuși într-un procent mai mare față de ţările vecine. Suntem peste Ucraina, peste Bulgaria. Vorbim de această zonă a noastră, balcanică. Oricum suntem mai diferiți ca și concepție față de țările din vest, acceptăm mai greu unele lucruri și suntem mai ușor influențabili.
– De ce credeți că s-au îmbulzit oamenii la iod de exemplu, iar la vaccin nu?
– Aici vă contrazic un pic, pentru că la începutul campaniei de vaccinare, mai ales atunci când au fost și cadrele medicale incluse în campanie, au fost cereri foarte multe de vaccinare. Populația dorea să se vaccineze la începutul campaniei, dar treptat a mai scăzut, într-adevăr, din dorință. În ceea ce privește pastilele de iod, medicamentele în general, ca și la începutul pandemiei, când toată lumea și-a făcut stoc de antibiotice sau antivirale, sunt mai acceptate și mai căutate decât vaccinurile. Deși pot face mult mai mult rău, fiind administrate în mod greșit, fără o prescripție medicală sau sfatul unui medic. Pot provoca mai multe daune decât beneficii. Tocmai de aceea am avut în această perioadă foarte multe cazuri de hepatită toxică medicamentoasă, insuficiență hepatică, iar dacă vorbim de produsul pe bază de iod poate provoca mult mai multe daune decât beneficii organismului.
– La începutul pandemiei, lumea și-a făcut foarte multe provizii de medicamente. Acum, din nou, când a fost această alarmare cu pastilele de iod, lumea a dorit din nou să își facă provizii.
– Pentru asta nu putem da vina doar pe populația din România, vedeți că și în străinătate se întâmplă exact la fel. Oamenii au tendinţa de a face mereu provizii indiferent că este vorba despre benzină, ulei medicamente sau hârtie igienică. Probabil că dacă vaccinul era contracost sau exista un număr limitat de doze sau apărea un zvon că va crește prețul și la vaccin, posibil să fii fost un factor care să crească foarte mult cererea de vaccin.
– Am fi pregătiţi la ora actuală pentru o nouă pandemie?
– Eu cred că în momentul de față ne-am putea remonta să facem față oricărei pandemii sau provocări, dar nu înseamnă că am și dori lucrul acesta. În plus, trebuie să recunoaștem că sistemul sanitar românesc trebuie revitalizat și crescută calitatea actului medical prin investiții în sistemul sanitar, atât în personal, cât și aparatură și infrastructură. În unele situații ar trebui reabilitări din temelie ale sistemului sanitar.
– Spuneați de investiții și în personal. Ce ne facem cu cei care intră în sistem acum, dar care sunt foarte slab pregătiți? Vorbim în special de personal mediu și inferior, despre care apar tot mai multe reclamații din rândul medicilor sau colegilor mai vechi.
– Nu putem spune că sunt slab pregătiți. Poate ar trebui lucrat mult și la empatia personalului față de pacient, pentru că, din punct de vedere al școlarizării, în general activitatea didactică este bună. Dar probabil că ar trebui făcută mai multă practică în anii de școală, viitorul cadru medical să fie pregătit să vorbească cu un bolnav, cu familia lui, să știe să pregătească un bolnav pentru consult, să știe să facă față tuturor urgențelor și neprevăzutului, mai ales din punct de vedere psihic, nu al pregătirii profesionale.
– De ce ar avea nevoie DSP în momentul de față pentru a putea răspunde prompt și eficient la o nouă pandemie?
– De creșterea numărului de cadre medicale. În ultimii ani toate direcțiile de sănătate publică din țară am avut de suferit foarte mult din cauza scăderii numărului de angajaţi. Pentru că au fost blocate și ulterior desființate posturile celor care au ieşit la pensie, a devenit o instituție care a îmbătrânit, nu s-au făcut angajări, iar în ultimii ani s-a ieșit masiv la pensie. La Botoșani suntem la o treime din vechea organigramă a DSP.
– Trăgând linie, după doi ani de pandemie, credeți că s-a exagerat cu anumite măsuri și restricții?
– În tot ceea ce înseamnă boli transmisibile, și aici ne putem referi inclusiv la gripă, varicelă, rujeolă, rubeolă, viroze, hepatite, toate au indicații de igienă personală și de protecție, precum am folosit acum masca în această pandemie. Izolarea persoanei care prezintă semne sau are boală infecto-contagioasă, este o altă măsură des utilizată, deci nu prea au fost lucruri noi, doar că în această boală cu transmitere preponderant aerogenă și extrem de contagioasă, a făcut ca aceste măsuri să fie un pic mai drastice în această perioadă.
– Totuși au fost prea drastice unele sau se putea și mai drastic?
– Noi, fiind un popor balcanic, care nu este obișnuit cu măsuri atât de restrictive, nu ne prea conformăm. În țările asiatice, în perioada de toamnă-iarnă, în perioada virozelor și a gripelor, populația poartă mască fără a fi declarată o pandemie. Multe dintre aceste măsuri sunt luate de ani de zile în ţările asiatice, pentru a combate răspândirea unor viruşi. Noi, însă, întotdeauna a trebuit să fim contra, să ne opunem. Uitaţi, Austria reintroduce măsura purtări măştii FFP2 la interior, din cauza creşterii cazurilor. Încă suntem în dinamică în această pandemie, iar noi românii vrem tot timpul să fim contra curentului.
– În aceşti doi ani de pandemie, în statistici apar cu aproape 1.600 de decese mai mult decât în anii precedenţi. Aici se regăsesc persoanele decedate din cauza Covid, dar şi cele care au amânat să meargă la spital…
– Cazurile de decese Covid au fost provocate de acest virus, SARS-CoV-2, dar au fost accentuate boli preexistente, care au avut o evoluție nefavorabilă tocmai din cauza acestui virus. Deci bolnavii au murit de infarct, accidente vasculare, bronhopneumonii cu suprainfectare pulmonară, embolii pulmonare, tromboembolism. A fost o reticență a pacienților de a se prezenta la spital. În anul 2020 numărul de prezentări la Spitalul Județean a scăzut drastic, foarte mulți pacienți au refuzat să vină la spital motivând că le este frică de a nu fi îmbolnăviţi de Covid în spital. De aceea foarte multe boli cronice au evoluat nefavorabil, de la pacienții oncologici, la pacienți hematologici, la boli cardiovasculare sau cei cu diabet. Au venit fie prea târziu la spital, fie au decedat la domiciliu.
– Masca nu mai este obligatorie, dar unii încă o mai poartă. Cum este mai bine, cu mască sau fără mască?
– Având în vedere că s-a ridicat starea de alertă și odată cu ea și măsurile de protecție și restricțiile, eu totuși aș recomanda purtarea măștii în spațiile aglomerate, în zonele închise fără o aerisire naturală corespunzătoare. De exemplu, de când s-a renunțat la mască avem foarte multe persoane cu viroze respiratorii, ceea ce ne demonstrează vulnerabilitatea organismului față de oricare alt virus, nu neapărat SARS-CoV-2, orice boală cu transmitere aerogenă. Dacă până acum virozele sau gripele erau aproape inexistente, de două săptămâni sunt foarte mulți pacienți cu aceste afecțiuni, tocmai pentru că se renunțat la masca de protecție.
– S-a decis închiderea mai multor centre de vaccinare. Credeți că la iarnă ne vom reaminti de Covid și vaccinare?
– Vaccinarea împotriva Covid va continua prin medicii de familie, cum se fac și celelalte tipuri de vaccin din cadrul programului național de vaccinare. Deocamdată, în momentul de față avem centrul de vaccinare de la Sala Polivalentă din Botoșani și centrul din Municipiul Dorohoi. Vaccinul va fi folosit în continuare și va fi administrat, dacă se vor închide și aceste două centre, prin intermediul medicilor de familie.
– Situația din Ucraina și afluxul foarte mare de refugiaţi poate constitui o problemă de sănătate publică?
– Mai mult ca sigur vor apărea o serie de probleme de această natură, sau chiar alte boli transmisibile. Având în vedere că afluxul de persoane este destul de mare, iar Ucraina a avut la începutul anului mai multe cazuri de poliomelită, de exemplu, pot apărea şi situaţii mai puţin plăcute. Ei sunt în urmă cu programul de vaccinare al populației și există o mare posibilitate ca și risc de a apărea alte focare de boli transmisibile, nu neapărat de Covid.
