Judecătorii Tribunalului Botoșani și ai Curții de Apel Suceava le-au dat peste mână celor din conducerea Consiliului Județean (CJ), care au încercat să preia, printr-o manevră administrativă, controlul asupra Casei Tineretului. Mai exact, în martie 2021, invocând o adresă din partea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Iași, președintele CJ, Doina Federovici, a venit cu un proiect de hotărâre prin care a încercat să impună cu de-a sila trei oameni în conducerea Fundației Județene pentru Tineret (FJT).
Hotărârea a fost votată în plenul CJ, iar în urma votului Diana Baltă, Octavian Eusebiu Halici (n.r. – student, fost olimpic internațional) și Eduard Alexandru Ungureanu (n.r. – fost vicepreședinte al Consiliului Județean al Elevilor) urmau să fie propulsați direct membri în Consiliul de conducere al FJT. Chiar dacă în hotărârea adoptată de CJ nu se făcea niciun fel de referire la patrimoniul FJT, prin manevra administrativă CJ putea să pună mâna pe bunurile deținute de fundație, respectiv Casa Tineretului, Hostelul Tineret și baza sportivă din imediata vecinătate, toate situate pe bulevardul Mihai Eminescu, la o azvârlitură de băț de Spitalul Județean ”Mavromati”, aflat tot în subordinea CJ.
Fundația Județeană pentru Tineret s-au opus
Că a fost vorba de o manevră abuzivă, ostilă și ilegală s-a văzut mai târziu. Astfel, chiar dacă cei de la Fundația Județeană pentru Tineret s-au opus de la bun început implicării CJ în activitatea lor, conducerea Consiliului Județean nici nu i-au luat în seamă, tratându-i cu cel mai mare dispreț.
Chiar în preziua ședinței CJ în care s-a discutat hotărârea cu pricina, reprezentanții FJT au trimis un memoriu conducerii CJ în care făceau referiri clare la regimul juridic al fundațiilor, dar și la faptul că, potrivit legilor actuale, decizia reprezintă o imixtiune grosolană în activitatea lor. Doar că memoriul respectiv nu a fost dezbătut în comisiile de specialitate și nici în ședința Consiliului Județean, de parcă nu ar fi existat. Ba mai mult, în dispozitivul hotărârii CJ se impunea fundației să ducă la îndeplinire decizia CJ.
Procesul, singura cale de apărare
Trezindu-se cu reprezentanții politicienilor băgați cu sila în conducere, cei de la FJT au avut la dispoziție o singură cale de a se apăra – acțiunea în instanță. Așa se face că tinerii s-au adresat Tribunalului Botoșani și au solicitat în Contenciosul Administrativ suspendarea și anularea hotărârii CJ. În fața judecătorilor, cei de la FJT au arătat că aleșii locali au călcat în picioare noile legi care reglementează activitatea fundațiilor de tineret, fundamentându-și toate argumentele pe baza unei legi vechi de 20 ani, care a devenit între timp caducă. Astfel, de la adoptarea Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București, invocată de CJ în adoptarea hotărârii, regimul juridic a cunoscut mai multe modificări.
A fost adoptată o Ordonanță de Urgență în care se arată că legea va fi aplicată numai după aprobarea unui regulament de aplicare, după care în 2006 a fost adoptată Legea tinerilor, care a venit cu noi reglementări privind stabilirea conducerii fundațiilor. Astfel, dacă inițial se prevedea ca autoritățile statului să decidă asupra activității fundațiilor, Legea tinerilor din 2006 nu doar că elimină această imixtiune, ci chiar impune consiliilor locale și județene obligația de a organiza proceduri de consultare a fundațiilor și a ONG-urilor cu privire la problemele ce vizează tineretul. În plus, lipsa regulamentului de aplicare a legii din 2002 atrage, potrivit Constituției, inexistenta actului.
Două instanţe au demontat hotărârea CJ
Argumentele invocate de cei de la FJT i-au convins pe judecătorii de la Tribunalul Botoșani, care au dispus în octombrie 2021 anularea articolului 2 din hotărârea CJ 96 din 31 martie 2021 în ceea ce priveşte desemnarea celor trei reprezentanți în calitate de membri în Consiliul de conducere al FJT. Motivul invocat de judecători – „articolul a fost adoptat în lipsa unui temei legal”. Altfel spus, hotărârea CJ a fost abuzivă. Doar că reprezentanții CJ au făcut recurs, iar cazul a fost analizat și de Curtea de Apel Suceava, care a menținut însă hotărârea Tribunalului. „Respinge recursul ca nefondat. Obligă recurenta (n.r. – CJ) la plata în favoarea intimatei (n.r. – Fundația Județeană pentru Tineret) a sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Definitivă”, se arată în sentința Curții de Apel Suceava din 10 martie a.c. Prin urmare, după abuzul respectiv, articolul din acea hotărâre a fost anulat de instanță, iar CJ va trebui să-i plătească Fundației Județene pentru Tineret aproape 1.000 de lei cheltuieli de judecată.
„Posibil să fi fost la mijloc și un interes politic”
Secretarul FJT, Emilian Ivasuc, spune că deciziile instanțelor de judecată erau de așteptat, în condițiile în care fundamentul care a stat la baza adoptării hotărârii CJ a fost unul în afara legii. „Ei (n.r. – conducerea CJ) au plecat de la acea adresă privind desemnarea unui reprezentant în Comisia de evaluare, supraveghere și controlul activității, după care au considerat că pot numi și cei trei reprezentanți. Noi le-am trimis de la bun început un memoriu, dar nu l-au luat în considerare. Posibil să fi fost la mijloc și un interes politic, însă eu nu pot să probez acest lucru”, a spus Emilian Ivasuc. În schimb, secretarul FJT a admis că, în situația în care CJ ar fi desemnat trei reprezentanți din cinci în Consiliul de conducere al FJT, atunci aceștia ar fi putut lua oricând decizii patrimoniale, având majoritate simplă. Prin urmare, nu este exclus ca miza să fi fost Casa Tineretului și baza sportivă adiacentă.
„CJ va respecta decizia instanței”
Reporterii „Monitorul” au solicitat un punct de vedere și din partea conducerii CJ, în răspunsul primit menționându-se că CJ „a propus în Consiliul de conducere al Fundației pentru Tineret Botoșani tineri care și-au demonstrat valoarea atât la nivel național, cât și internațional în baza unei legi intrate în vigoare în urmă cu aproape 20 de ani, pe modelul aplicat și de Administrația Județeană a Finanțelor Publice”. „În spețe relativ similare, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Constanța au reținut că lipsa regulamentului de aplicare a Legii privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București nu este în măsură să determine nelegalitatea actului administrativ. Regulamentele sau normele metodologice de aplicare sunt acte administrative care au rolul de a clarifica și detalia dispozițiile actelor normative, dar în lipsa acestora legea nu este lipsită de efect sau inaplicabilă atâta timp cât a intrat în vigoare și nu a fost abrogată. În cazul unor situații de drept lipsite de claritate, este de datoria instanțelor de judecată să facă lumină. Consiliul Județean Botoșani va respecta și va pune în aplicare decizia instanței”, se menționează în punctul de vedere.
Totuși, proiectul de hotărâre inițiat de președintele CJ a purtat viza de legalitate din partea secretarului general al județului, Stelică Bejinariu, care ar fi trebuit să cunoască prevederile legale. În plus, a existat și un referat de aprobare al Direcției Dezvoltare și Promovare și al Direcției Juridică, Administrație Publică Locală, dar și avizul Comisiei pentru învățământ, sănătate, familie, muncă și protecție socială, culte, activități social-culturale, sportive, tineret și de agrement și al Comisiei pentru administrația publică locală, juridică, disciplină, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăților cetățenilor, cooperare, parteneriate și fonduri europene, ori este puțin probabil ca toți să fi trecut cu vederea o lege aflată în vigoare și care anula practic acea prevedere veche de 20 de ani la care a făcut referire conducerea CJ. În plus, omisiunea discutării memoriului înaintat de FJT demonstrează că totul ar fi fost premeditat.
