Valeriu Iftime, finanţatorul FC Botoşani, susţine că ameninţările cu retragerea au fost pentru a trezi echipa într-un moment critic, dar el iubeşte fotbalul şi visul său este de a vedea un stadion no
Reporter: – Domnule Valeriu Iftime, sincer ați fi crezut vreodată că puteți pierde acest play-off?
Valeriu Iftime: – Niciodată! Practic surpriza acestui campionat este absența FC Botoșani din play-off. Am reflectat mult asupra acestui subiect, după ce am ratat calificarea în „Top 6”. În cele două nopți nedormite după eșecul cu FC Argeș m-am tot gândit, am făcut fel și fel de calcule… Credeți-mă, acest insucces m-a scos din circuit două-trei zile. Mi-a retezat totul. Nu pot să găsesc o explicație. Nu pot spune că știu ce lucru a dus la ratarea play-off-ului. Bine, e un cumul de factori. Transferurile, greșelile personale impardonabile ale jucătorilor, neseriozitatea cu care am abordat anumite jocuri, rezultatele indirecte… Păi eram dispus să dau orice că Argeșul nu bate FCSB. Absolut orice. Nu credeam nici că bate Argeșul pe Farul. Deci toate acestea adunate de cinci etape, au fost în defavoarea noastră și în favoarea Argeșului. Sunt zeci de greșeli făcute de noi.
– Să le luăm pe rând. Ar fi unul din acești factori transferurile făcute în 2022?
– Am și spus-o, dar pentru fiecare transfer am o explicație. Onghenda a plecat pentru că avea o ofertă foarte bună și nu-i mai era gândul aici. Edjouma a plecat pentru că eu am crezut continuu că Florescu e un înlocuitor pentru el și Marius m-a asigurat că nu va fi nicio problemă.
– Nu trebuia însă să insistați să rămână Bogdan Racovițan? Vă întreb asta pentru că prin plecarea lui echipă a slăbit mult și a rămas total descoperită la jucătorul U21…
– Așa este. Nu am avut timp să-l creștem pe Dican. El va ajunge la nivelul lui Racovițan, dar are nevoie de timp. Numai că Marius nu a avut încredere în el, nu a vrut să joace cu el fundaș central pentru că erau meciuri grele, cu încărcătură. A greșit parcă la Craiova și pe urmă lui Marius i-a fost frică să mai joace cu el și tot a improvizat.
– Bun, dar la transferuri nu a avut Marius ultimul cuvânt? S-a opus plecării vreunui jucător?
– La niciun jucător nu am insistat să-l vând. Când am avut o ofertă am vorbit cu el și tot timpul mi-a spus să stau liniștit, că găsim ce să punem în loc.
– După meciul pierdut la Farul, ați ieșit public pentru prima dată și ați tras un semnal de alarmă. Ați spus că vă temeți că echipa poate pierde locul de play-off și nu ați ezitat să-l puneți la zid pe Marius Croitoru pentru experimentele din jocul pierdut pe terenul lui Hagi cu 2-0 și titularizarea fiului său în acest meci…
– Și îi reproșez în continuare acest lucru. A bulversat total echipa. Am vorbit despre acest subiect cu el, de titularizarea băiatului său, și cred că am clarificat definitiv acest lucru. Acolo, la Farul, am fost infatuați, iar el a greșit crezând că se poate lua la trântă cu Hagi și că poate face experimente. E absolut normal ca la un antrenor de vârsta lui și promovat așa cum a fost el, să-i mai fugă la un moment dat și pământul de sub picioare. Dumnezeu ne-a adus cu picioarele pe pământ, ne-a trezit acum, i-a dat lui o găleată cu apă rece pe față și sper să fi înțeles și să fi învățat din greșelile făcute. Vă spun ceva în premieră: după meciul de la Constanța, eram așa de supărat și l-am sunat de vreo două ori, iar el nu mi-a răspuns. Nu există om care să nu-mi răspundă la telefon, pentru că eu nu am dușmănie cu nimeni, nu mă lupt cu nimeni.
– Transferuri, experimente, jucători care nu meritau să fie în lot, dar care au fost chiar titularizați… Sincer, vă reproșați că i-ați dat mână total liberă? E vizibil că a făcut tot ce a vrut el, de parcă echipa asta s-ar fi numit FC Croitoru și nu FC Botoșani!
– O să vă spun un lucru… În ultimele două săptămâni a fost o lipsă de comunicare între noi doi. Înainte de meciuri mai îmi spunea și echipa cu care vrea să joace, nu ca să-i dau un sfat sau să-mi dau cu părerea, ci pur și simplu să se întărească el. Or, în ultimele două săptămâni era prea sigur pe el. Și atunci când ești prea sigur pe tine, o încurci. Este însă o boală a tinereții. Plus că fotbalul te gonflează foarte repede. Nu mai știi cine ești! Așa că nu e greșit cum ai spus. El chiar a crezut că echipa se cheamă FC Marius Croitoru! Eu nu-i iau nimic din merite și nu i-am luat niciodată. Până la urmă eu l-am găsit pe antrenorul Marius Croitoru și pe urmă el a făcut restul. Eu nu caut fotbaliști, el caută. Eu caut antrenori. Atât!
– Credeți că prin acest insucces, ratarea play-off-ului, îl veți recâștiga pe Marius Croitoru?
– Foarte bună întrebare! Vom vedea și timpul ne va arăta acest lucru. Cert este că în cariera lui este o bornă importantă. Chiar el mi-a spus că acesta este cel mai mare insucces din viața lui sportivă. Niciodată nu a fost atât de trist, având în vedere că a fost atât de sigur că a avut play-off-ul în mână și i l-a suflat unul fără să-și dea seama. Pentru el o nouă calificare în play-off, a treia consecutivă, era ceva incredibil. Poate avea nevoie de acest duș rece și e o bornă importantă atât în viața lui cât și a noastră.
– Deci este o lecție pe care ați primit-o și dumneavoastră!
– Categoric. Este o mare lecție. Marius, jucătorii, toți îmi spuneau, îmi dădeau asigurări că vom fi în play-off, dar eu vedeam că echipa nu mai joacă de ceva meciuri.
– Nu credeți că Marius Croitoru a pierdut vestiarul? E vizibil că sunt bisericuțe și nu trebuie să ne ascundem să spunem lucrurilor pe nume!
– Sincer, nu am cunoștințe de bisericuțe. Eu trebuie să-i dau putere lui. Are puterea, talentul și discursul…Are însă nevoie de ajutorul meu. E vorba de o încredere totală pe care acum i-o girez.
– Acum are girul dumneavoastră, dar știți că un antrenor este ținut în viață de rezultate. Până unde va merge răbdarea dumneavoastră în cazul în care echipa va intra în criză?
– Până pleacă el! La noi nu stă niciunul dacă simte că nu mai poate. Și eu încerc să fac mereu acest reglaj cu antrenorii mei care au plecat. Eu nu m-am certat cu niciun antrenor care a plecat, doar m-am reglat cu ei. Când vezi că nu mai merge, nu mai ține, pleci!
– Pe final de „regular” ați tras multe semnale. Ați și spus că vreți să vă retrageți… E clar că nu veți face acest lucru, iar eu am receptat aceste declarații că și cum ați vrut să-i treziți, să salvați play-off-ul!
– Frica mea trebuia transmisă. Nu știu câți au perceput această frică. Nu este un joc de-a șoarecele și pisica. Eu nu fac nimic din obligație sau dintr-un interes ascuns. Îmi place fotbalul, spectacolul sportiv și mi-ar face o deosebită plăcere să văd un stadion nou la Botoșani cu 7.000-8.000 de oameni. Am visat mult la acest lucru și sunt într-o construcție care funcționează. Echipa este, stadionul se va face…Simt însă că am nevoie de energie, pentru că cheltui bani, consum timp, mă mai înjură câte unul, altul mă laudă… Nu mi-a adus nimic fotbalul în afară de faptul că mă cunoaște lumea pe stradă. Nu-mi place foarte tare, dar nici nu pot spune că-mi displace. Nu am fost nici primar și nu am avut nicio altă funcție publică…
– Încă!
– Încă funcție publică, că primar nu cred că o să fiu!
– Financiar, cât a pierdut FC Botoșani prin ratarea play-off-ului?
– Patru sute și ceva de mii de euro, mare parte din acești ani bani reprezentând prima de obiectiv pe care jucătorii au ratat-o. Acum însă le-am propus o nouă înțelegere. Le-am spus să mă califice în Conference League, unde e mai ușor de ajuns din play-out decât din play-off, și vor fi mulțumiți.
– Se anunță însă un play-out foarte disputat, cu echipe bune ca UTA, Sepsi, Rapid. Are FC Botoșani forța de a termina pe primul loc?
– Nu e ușor, însă acesta este obiectivul. Câștigarea play-out-ului și calificarea în Conference League. E foarte important cum începem.
– Cum credeți că vor primi botoșănenii ratarea play-off-ului și noul obiectiv pe care l-ați anunțat?
– Nu pot să-i condamn pe oameni. E clar că ratarea play-off-ului e un mare insucces. Oamenii vor mai mult. Pe de altă parte, fotbalul, dacă îl iubești și dacă ții la această echipă, acum când e mai greu trebuie să fii mai aproape de ea. E un pic de durere, de dezamăgire și e foarte important ca oamenii să fie acum lângă echipă, cum se întâmplă în fotbalul european, unde marii spectatori sunt cei care sunt alături de echipă la greu. Răsplata poate veni înzecit prin calificarea în Europa!
