Ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba a declarat joi că ţara sa este dispusă să renunțe la aderarea la NATO, dacă membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia, şi toate ţările vecine îi oferă un „sistem de garanţii similar celui al NATO”, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.
Potrivit Digi24, declaraţia a fost făcută după întâlnirea avută în Turcia cu omologul său rus Serghei Lavrov, în urma căreia nu s-au făcut progrese în deschiderea de coridoare umanitare şi nici în convenirea unei încetări a focului după invazia lansată în urmă cu două săptămâni de Rusia împotriva Ucrainei. „Ce mi-a transmis (Lavrov) este că (Rusia) îşi va continua agresiunea până când Ucraina îi va îndeplini cererile. Şi această cerere este capitularea, ceea ce nu este acceptabil (…) Ucraina este puternică, ea luptă”, dar în acelaşi timp este dispusă să caute soluţii pentru o înţelegere cu Rusia, a spus Kuleba la conferinţa de presă susținută după întrevederea cu omologul său rus.
Maternitate bombardată la Mariupol
Kuleba a acuzat Rusia de „crime de război”, după ce în ziua precedentă un atac rusesc asupra unei maternităţi din oraşul asediat Mariupol s-a soldat cu cel puţin trei morţi şi 17 răniţi.
La conferinţa sa de presă după discuţia cu Dmytro Kuleba, Serghei Lavrov a susţinut că în respectiva clădire nu erau pacienţi şi că acolo se instalaseră combatanţi ucraineni din batalionul de extremă dreapta Azov. Ministrul de externe rus a acuzat în acest context mass-media occidentale că prezintă numai „punctul de vedere ucrainean” și multe știri false, iar în tot Occidentul există „o rusofobie dirijată de SUA”.
Putin ar fi dispus să se întâlnească cu Zelenski
Serghei Lavrov a asigurat că preşedintele rus Vladimir Putin este dispus să se întâlnească cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, dar numai pentru convenirea unor acorduri, care, potrivit lui Lavrov, pot fi găsite doar în formatul de dialog desfăşurat în Belarus, unde au avut loc până în prezent trei runde de negocieri ruso-ucrainene.
Despre o posibilă întâlnire între cei doi preşedinţi a vorbit şi gazda întâlnirii Lavrov-Kuleba, ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu.
Pentru a opri invazia, Putin a cerut în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas.
Şi Rusia vrea garanții de securitate
Lavrov a mai sous, joi, că Rusia este dispusă să discute despre garanţii pentru securitatea Ucrainei, dar împreună cu garanţii de securitate pentru Rusia şi pentru „statele europene”.
Elementele pe care Moscova le-a descris drept garanţii de securitate pentru ea – în cererile pe care le-a transmis în decembrie către SUA şi NATO – constau cu precădere în angajamentul că NATO nu se va mai extinde către est, în special către Ucraina, şi retragerea trupelor şi bazelor Alianţei din statele care au aderat la NATO după 1997 (adică inclusiv din România – n.r.).
Respingerea acestor cereri de către Occident, împreună cu presupuse abuzuri împotriva rusofonilor din Donbas (estul separatist al Ucrainei) au fost invocate de preşedintele Vladimir Putin în decizia prin care a ordonat la 24 februarie invazia asupra Ucrainei.
