Vineri, 25 februarie, de la ora 10.00, botoșănenii sunt așteptați pe Pietonalul Unirii la Târgul Mărțișorului, eveniment ajuns la cea de-a XII-a ediție. Căsuțele necesare pentru desfășurarea evenimentului, care au fost deja montate, vor fi pe Pietonal până pe 1 martie.
Mărțișoare realizate manual în cadrul târgului
În cadrul târgului vor participa meșteri populari din județul Botoșani, Suceava și Iași, iar mărțișoarele sunt realizate manual. Pe lângă cele confecționate din șnurul tradițional, firul răsucit: alb-roșu, alb-negru, în funcție de meșteșugul pe care îl desfășoară meșterii și participanții, se vor respecta anumite exigențe impuse de criteriile estetice promovate cu mult timp în urmă de către comunitățile rurale care reușeau să confecționeze aceste talismane în funcție de eposul moldav, de datinile și de credințele existente.
Ineditul acestei ediții vor fi momentele artistice susținute atât în deschiderea târgului, cât și în celelalte zile ale târgului, de interpreți de muzică populară, tineri și copii din județ.
Cei interesați își vor putea achiziționa mărțișoare cu simboluri vechi: mărțișoare din lemn cu reprezentarea rozetei, care simbolizează soarele, cel fără de care nu am putea trăi mișcare veșnică, viața veșnică; mărțișoare confecționate din sfoară, mărțișoare din piele, mărțișoare care vor include motive caracteristice spiritualității românești ( Baba Dochia, fiul Babei Dochia, etc.), simboluri precum: gărgărița, buburuza, coșarul, ghiocelul, etc., acestea devenind deja tradiționale în timp.
Atelier de lucru pentru promovarea obiceiurilor
Cu o zi înainte de deschiderea oficială a târgului, pe 24 februarie, începând cu ora 15:00 se va organiza în Sala Mediatecă a CJCPCT un atelier de lucru în cadrul căruia, prin prezența meșterului popular Silion Georgeta, din Tocileni, județul Botoșani, se vor face demonstrații.
Scopul acestui atelier este de a stârni curiozitatea tinerilor și cetățenilor care apreciază obiceiurile, tradițiile și cultura românească, oferindu-le posibilitatea de a afla mai multe detalii despre confecționarea și legendele mărțișorului. Totodată, scopul atelierului este de a conștientiza faptul că mărțișorul este transmis din generație în generație, de la străbuni, având obligația morală de a-l prețui, de a-l revitaliza și de a-l propulsa spre viitor. Prin acest atelier ne dorim să scoatem în evidență funcțiile de bază: apotropaică, ciclică, agrară, etc., care au fost substituite de funcțiile adiacente precum cele estetice și decorative.
Legende referitoare la sărbătoarea mărțișorului
Mărțișorul era purtat în perioada zilelor alocate Babei Dochia. Zilele Babelor sunt în număr de nouă. însă, există și legende în care Baba Dochia are între nouă și douăsprezece zile. Cifra nouă este multiplul lui trei și semnifică moartea simbolică și o (re)naștere sub o altă formă; numărul doisprezece, este un simbol al anului prin cele douăsprezece luni. „Reprezentarea Babei Dochia de pe afișul evenimentului nu e întâmplătoare, pentru că, peste elementele de arhietip simbolic, s-au adăugat legendele care vin să reactualizeze, să recupereze vechile sensuri prin introducerea narațiunii”, au transmis organizatorii.
Baba Dochia, de fapt, preia din funcțiile Zeiței Mamă, torcătoarea, care nu mai este reperată în sens propriu și atunci i se oferă o aură a imaginarului, prin reprezentarea Babei Dochia. Conform legendelor, Baba Dochia își supune nora unor probe: spălarea lânii negre până devine albă și găsirea fragilor copți. Nora, reușește să îndeplinească aceste sarcini cu ajutorul Sfântului Petru și ajutorul lui Dumnezeu. Când a văzut fragii copți, Dochia, începe pregătirea turmei de oi pentru a le urca la munte, bănuind că a venit căldura. Își pune nouă cojoace/douăsprezece și pornește la drum. Cum urca pe munte, cojoacele i se îngreunau și tot scoate câte unul pe zi ce trece, până rămâne în cămașă.
Potrivit altor legende, în drum spre pășune, Dochia ar fi tors firul mărțișorului din furca ținută în brâu. Din cauza unui ger năpraznic, Baba Dochia și oile sale sunt transformate în stană de piatră. Drumul parcurs în cele nouă zile de Baba Dochia reprezintă sfârșitul unei etape și începerea unei noi etape, adică ciclicitate. Tot în perioada dedicată Zilelor Babei Dochia, când vremea este schimbătoare, conform tradiției, se alege o zi din cele nouă. Ziua este aleasă la întâmplare sau în funcție de data nașterii, babele, așteaptă să fie alese. Se crede că, așa cum va fi vremea în ziua aleasă: friguroasă, ploioasă, înnorată sau însorită, va fi întregul an.
Evenimentul este organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei.