Un fost ofițer al Serviciului Român de Informații – Serviciul Județean de Informații Botoșani a dat în judecată statul român la Curtea Europeană a Dreptului Omului (CEDO) și a obținut daune morale în valoare de mii de euro, după ce i s-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil. Acțiunea la CEDO a fost deschisă în 2016, după ce fostului ofițer i s-a retras autorizația de securitate și a fost destituit, iar ulterior, în urma unui alt proces, prin care încerca să demonstreze că măsura ar fi fost arbitrară, i s-a refuzat accesul la o serie de informații clasificate.
Hotărârea CEDO de condamnare a statului român a fost pronunțată pe 11 ianuarie, când, în unanimitate, Curtea a reținut că a fost încălcat articolul 6 alineat 1 – dreptul la un proces echitabil – din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fapt pentru care România trebuie să-i plătească fostului ofițer 8.700 de euro cu titlu de prejudiciu moral și alte taxe.
Bănuit că îşi ajuta fratele la contrabandă
În fapt, Corneliu Corneschi, acum în vârstă de 51 de ani, a fost ofițer al Serviciului Român de Informații din 1994. În vara lui 2011, mai exact pe 12 august 2011, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au descins în Vama Stânca şi în Botoşani pentru a destructura o grupare transfrontalieră specializată în contrabanda cu produse accizabile. Atunci anchetatorii susțineau că gruparea, formată din cetăţeni români şi moldoveni, ar fi fost sprijinită şi de nouă vameşi din Stânca.
Intervenţia s-a soldat cu arestarea unui singur suspect, fratele ofițerului SRI, însă procurorii au dispus efectuarea de cercetări şi în cazul locotenent-colonelului Corneliu Corneschi, ofiţer în cadrul SRI Botoşani, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „sprijinire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la contrabandă”.
Anchetatorii bănuiau că fratele ofițerului și tatăl său ar fi fost implicați contrabanda cu țigări și ar fi depozitat bunuri accizabile (tutun, alcool și combustibil) din martie 2011 la casa pe care o dețineau împreună, iar ofițerul și-ar fi ajutat fratele, care recurgerea la aparate specializate pentru a înregistra conversații sau a bruia alte dispozitive de comunicare.
Au urmat o serie de cercetări, iar la 7 aprilie 2015 procurorul a decis încetarea procesului penal împotriva ofițerului, din lipsa probelor.
Eliberat din funcţie
Doar că între timp, la 14 noiembrie 2011, ofițerul a rămas fără autorizația de securitate, care i-a fost retrasă și, cu toate că a solicitat lămuriri asupra motivelor care stau la baza retragerii avizului și a cerut să fie reexaminată acea decizie, nu a primit răspuns. Ba mai mult, la 15 decembrie 2011 a fost înștiințat verbal că a fost eliberat din funcție, urmare a retragerii autorizației de securitate. Corneliu Corneschi a contestat mai apoi măsura atât în fața șefului SRI, cât și în instanță, și, cu toate că a solicitat lămuriri, de fiecare dată i s-a comunicat faptul că la 18 februarie 2008, când a semnat standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate, a acceptat să renunțe la dreptul său de a obține motivele deciziei de a nu i se acorda autorizația de securitate (neacordarea avizului de securitate).
A urmat un prim proces la Curtea de Apel Suceava în contenciosul administrativ împotriva deciziilor SRI, dar acțiunea i-a fost respinsă. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a desfiinţat decizia, pe motiv că aceasta nu este motivată, și a dispus rejudecarea. A urmat un al doilea proces la Curtea de Apel în care, deși SRI a trimis o serie de documente la dosar, i s-a refuzat accesul la acestea pe motiv că nu mai deține autorizația necesară, acțiunea fiindu-i respinsă și a doua oară. Așa se face că sentința definitivă a venit abia la 14 octombrie 2015, când ÎCCJ i-a respins recursul.
Proces deschis la CEDO
Fostul ofițer s-a adresat atunci CEDO, considerând că i-au fost încălcate drepturile și a solicitat daune, respectiv 418.026 lei (n.r. – aproximativ 87.000 euro) cu titlu de prejudiciu material reprezentând pierderea de salariu din momentul eliberării din funcție și până în martie 2021, plus 10.000 de euro daune morale. După administrarea întregului probatoriu, a legislației din domeniu și a procedurilor din domeniul informațiilor clasificate, CEDO a considerat că fostului ofițer i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil atât timp cât documentele și informațiile clasificate nu au fost la dispoziția acestuia și nici a avocatului său, iar în al doilea rând, în măsura în care respectivele decizii s-au întemeiat pe aceste documente, motivele concrete, justificarea acestora, nu i-au fost niciodată dezvăluite.
„Aceasta a presupus o limitare clară și severă a dreptului reclamantului de a fi informat cu privire la elementele de fapt și la conținutul documentelor care stau la baza atât deciziei SRI de a-i retrage autorizația de securitate, cât și a deciziei sale de a-l elibera din funcție”, se menționează în decizia CEDO. Doar că, instanța europeană a respins pretenţiile și a decis ca statul român să-i plătească doar cheltuielile de judecată, adică 2.700 de euro, și alți 6.000 de euro cu titlu de daune morale.
„O hotărâre în care Curtea constată o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor la aceasta impune statului pârât o obligație legală nu doar de a plăti celor în cauză sumele acordate cu titlu de satisfacție echitabilă, ci de asemenea, să aleagă, sub supravegherea Comitetului Miniștrilor, măsurile generale și/sau, după caz, individuale care urmează să fie adoptate în ordinea sa juridică internă pentru a pune capăt încălcării și pentru a remedia pe cât posibil efectele acesteia. Cea mai adecvată formă de despăgubire în cazurile în care procedurile interne contestate de reclamant au presupus încălcări ale cerințelor articolului 6 din Convenție este, de regulă, redeschiderea procedurii în timp util și reexaminarea cauzei în conformitate cu toate cerințele unui proces echitabil”, se mai arată în decizia CEDO.
Cu alte cuvinte, statul român ar trebui să revizuiască procedurile, așa încât cei care lucrează cu informații clasificate să poată fi informați cu privire la măsurile luate împotriva lor. În plus, nu este exclus ca fostul ofițer să deschidă o altă acțiune în instanță, împotriva SRI și să ceară reanalizarea cazului său prin prisma deciziei CEDO. Cert este că de la pronunțarea definitivă a Curții, statul român are la dispoziție trei luni pentru a plăti sumele respective, orice zi de întârziere peste acest termen urmând să fie penalizată cu dobândă practicată de Banca Centrală Europeană plus trei puncte procentuale.
